bigstock-Man-giving-thumbs-up-at-dentis-58722806-2-1200x641.jpg

Sănătatea gurii are un rol important în sănătatea generală și influențează calitatea vieții. Cercetările actuale arată că nu putem avea  un corp sănătos fără o gură sănătoasă.

Dar ce este sănătatea orală? Organizația Mondială a Sănătății o definește ca absența durerii și absența îmbolnăvirilor orale care limitează capacitatea unui individ de a mesteca, mușca, zâmbi, vorbi și de a avea o bunăstare psiho-socială.

Să luăm un singur exemplu de îmbolnăvire: boala parodontală (sau popular parodontoza).

8 din 10 adulți în vârstă de peste 35 de ani au o formă de îmbolnăvire parodontală, și este cauza cea mai comună de pierdere a dinților  la adulți. Ea tinde să rămână nediagnosticată deoarece ea nu produce durere sau discomfort exagerat. Totuși cum o recunoaștem?

    Semnele bolii parontale: respirație urât mirositoare persistentă, gingii roșii, umflate sau sensibile, sângerarea gingiilor la periaj, folosirea aței dentare sau masticația alimentelor mai dure, durere la amsticație, mobilitatea dinților sau dinți care par să se distanțeze, gingii retrase care fac ca dinții să apară mai lungi, prezența puroiului între dinți și gingii, modificarea modului în care se ating dinții atunci când mușcați.

Există multe cercetări care arată că bacteriile care se găsesc sub gingii pot ajunge în întregul corp prin vasele de sânge și să producă atac vascular cerebral, diabet, Alzheimer, anumite forme de cancer, artrită… și lista continuă.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/1.png

1.Creșterea riscului de moarte prematură

 Îmbolnăvirea parodontală ce a condus la pierderea unuia sau mai multor molari la adultul tânăr este un marker de risc pentru moartea prematură. Deoarece această formă de îmbolnăvire indică prezența inflamației cronice, a infecției și/sau o slăbiciune imunitară, trebuie să existe o conexiune între prezența pe termen lung a bacteriilor intraorale și îmbolnăvirile sistemice cu risc letal             ( cancere, boli ale sistemului circulator și digestiv).

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/2.png
  1. Cercetătorii au descoperit că persoanele afectate de boala parodontală sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta o îmbolnăvire a inimii
  1. Pacienții  cu îmbolnăvire parodontală sunt de două ori mai susceptibili să moară de inimă și de trei ori mai predispuși să moară din cauza unui atac vascular cerebral.

Speciile de bacterii care se găsesc sub gingiile bolnave s-au descoperit și în depozitele de aterom ale pacienților cu ateroscleroză; aceste depozite îngustează arterele sau se desprind și le astupă total,  producând astfel  infarct de miocard sau atac vascular cerebral. Această asociere între boala parodontală și îmbolnăvirea inimii se datorează prezenței constante a  bacteriilor și a inflamației gingiilor. Este posibil ca bacteriile să medieze un răspuns inflamator, provocând scăderea fluxului sangvin prin vasele de sânge și creșterea riscului de formare a cheagurilor.

4.Bărbații cu îmbolnăvire parodontală au o probabilitate mai mare cu 49% de a avea cancer renal, cu 54% de a avea cancer pancreatic

S-a observat o asociere între îmbolnăvirea parodontală și riscul de cancer pancreatic, asociere independentă de alți factori de risc suspectați în această afecțiune malignă. Cu cât îmbolnăvirea parodontală este mai severă, cu atât riscul este mai mare.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/5.png

5. Un procent de 93% din pacienții cu îmbolnăvire parodontală au risc crescut de a face diabet

Prezența bacteriilor periculoase declanșează mediatorii inflamației (citokine), activând procesul inflamator care rezultă în creșterea nivelului de zahăr în sânge.
Tratamentul bolii parodontale la pesoanele cu diabet scade nivelul de hemoglobină glicată.
Boala parodontală face ca persoanele cu diabet să își controleze mai greu nivelul zahărului din sânge. Într-o formă avansată, boala parodontală contribuie la creșterea perioadelor de timp când corpul funcționează cu nivel mai crescut al glocemiei, ceea ce crește riscul diabeticilor pentru complicații.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/6.png
  1. Doar 1 din 7 femei însărcinate diagnosticate cu bola parodontală nasc copii cu greutate normală.

Femeile însărcinate care au îmbolnăvire parodntală au risc crescut de a naște prematur și/sau de a naște un copil cu greutate mică, de aceea noile recomandări ale Asociatei Americane de Parodontologie includ pentru viitoarele mame o cât mai bună menținere a sănătății parodontale și igienizări profesionale pe durata sarcinii.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/7.png
  1. Parodontita cronică netratată timp de 10 ani este asociată cu creșterea de 1,7 ori a riscului de a face boala Alzheimer

Bacteriile de tipul spirochetelor prezente în pungile parodontale pot călători, prin vasele de sânge, din gură către creier unde pot provoca  o degenerare a țesutului cerebral similară cu cea din boala Alzheimer.
Deși toate acestea pot suna foarte grav, sunt și vești bune care însoțesc aceste statistici. Dacă sănătatea gurii tale nu e bună, dar apelezi la ajutorul profesioniștilor pentru a o redobindi, inflamația poate fi eliminată și odată cu ea riscul pentru bolile întregului corp. Dacă deja ai o boală sistemică și îți îmunătățești sănătatea orală, simptomele pot fi ameliorate.

Cunoscând aceste lucruri,  abordarea tratamentelor stomatologice de către medicii   Ki Dental Clinic este una holistică, pacientul fiind privit ca un întreg, și nu doar ca o gură ce trebuie “reparată”.
Medicina dentară este o specialitate în continuă schimbare.
Medicii dentiști sunt provocați să își ajute pacienții să obțină sănătatea globală. Suntem pregătiți pentru această provocare.


frica-1200x626.jpg

Consumul de sucuri îndulcite și acidulate, sucuri acidulate dietetice ,sucuri de fructe și băuturi  energizante și “sportive” a crescut foarte mult în ultimii ani, consumatorii fiind  copii, adolescenți și adulți. Acest consum a condus implicit la creșterea prevalenței eroziunii dentare: o dizolvare ireversibilă a smalțului și dentinei fără implicare bacteriană. În afară de consecințele estetice, eroziunea dinților duce la expunerea dentinei, apariția hipersensibilității și posibil pierderea dinților. Studiile sugerează  că 34% dintre copii și adolescenți au eroziune dentară! Cum erodează băuturile acide dinții? Toate băuturile comercializate au acizi adăugați în compoziție, acizi care pe de o parte compun aroma băuturii participând la gustul distinctiv, iar pe de altă  parte contrabalansează  gustul dulce al  zahărului adăugat.
  • Acidul fosforic este adăugat la băuturile de tip cola pentru a da gust acrișor, pentru a reduce multiplicarea bacteriilor și a crește perioada de conservare.
  • Acidul citric, care apare și în mod natural în sucurile de citrice, este adăugat ca aromatizant și conservant.
  • Acidul malic îl găsim în mere, pere și cireșe și adăugat artificial în băuturile necarbogazoase de tipul sucurilor vitaminizate, băuturilor sportive și celor de tip ice-tea pentru îmbunătațirea aromei și intensificarea gustului. Toți acești acizi dau băuturilor un gust inconfundabil dulce/acrișor.
Smalțul dinților este compus în cea mai mare parte din calciu, și acizii îl vor dizolva la fel cum detartrantul dizolvă depunerile de săruri de pereții fierbatorului de apă…. Ați încercat să vă atingeți dinții după ce ați băut o băutură acidulată? Sunt aspri, pentru că acizii au demineralizat instantaneu  smalțul. Potențialul eroziv al unei băuturi este determinat în principal de ph-ul acesteia, o masură a acidității sau alcalinității unei soluții, sau cum ar spune chimiștii, o măsură a concentrației ionilor de hidrogen într-o soluție. Pe scurt: pH mic (sub 7)= soluție acidă, pH mare (peste 7)=soluție alcalină. Și acum o scurtă trecere în revistă: plecăm de la  doua puncte de referință: acidul de baterie (pH 1) și apa de robinet (pH 7). Cu cât pH-ul este mai mic, cu atât băutura este mai nocivă . Când ph-ul unei băuturi scade sub 4.0, ea poate provoca dizolvarea smalțului. Acid de baterie        1.0 ( nu este o băutură, este doar un termen de referință!) Suc de lămâie         2.25 Coca cola                 2.37 Pepsi                        2.39 Cafea                        2.4-3.3 Fanta orange          2.82 Dr Pepper               2.88 Coca cola diet         3.10 Sprite                       3.14 7Up                          3.5 Ceai negru              4.2 Lapte de cocos       6.1-7.00 Lapte condensat    6.33 Lapte de vacă         6.4-6.8 Apă potabilă           7.00 Ce e de făcut?
  • Reduceți frecvența consumului: ocazional, nu zilnic!
  • Nu sorbiți timp îndelungat, și nu țineți lichidul în gură, deoarece crește durata expunerii dinților la acizi. Folosiți un pai!
  • Beți apă sau lapte, sau clătiți-vă gura cu apă după consumul băuturilor acide.
  • Evitați să spălați dinții în prima  oră după consumul băuturilor acide.
  • Mestecați  gumă ,deoarece  prin stimularea secreției salivare, contribuie la neutralizarea acidității.
  –http://www.ada.org/en/member-center/oral-health-topics/dental-erosion -J Am Dent Assoc. 2016 Apr; 147(4):255-263. The pH of beverages available to the American consumer . Avanija Reddy, DMD, MPH & colab. -Nutr Res 2008; 28(5):299-303. Acidic beverages increase the risk of in vitro tooth erosion. Leslie A. Ehlen & colab.  

Copyright 2018 © KI Dental Clinic. Powered by ElfNet