bigstock-Man-giving-thumbs-up-at-dentis-58722806-2-1200x641.jpg

Sănătatea gurii are un rol important în sănătatea generală și influențează calitatea vieții. Cercetările actuale arată că nu putem avea  un corp sănătos fără o gură sănătoasă.

Dar ce este sănătatea orală? Organizația Mondială a Sănătății o definește ca absența durerii și absența îmbolnăvirilor orale care limitează capacitatea unui individ de a mesteca, mușca, zâmbi, vorbi și de a avea o bunăstare psiho-socială.

Să luăm un singur exemplu de îmbolnăvire: boala parodontală (sau popular parodontoza).

8 din 10 adulți în vârstă de peste 35 de ani au o formă de îmbolnăvire parodontală, și este cauza cea mai comună de pierdere a dinților  la adulți. Ea tinde să rămână nediagnosticată deoarece ea nu produce durere sau discomfort exagerat. Totuși cum o recunoaștem?

    Semnele bolii parontale: respirație urât mirositoare persistentă, gingii roșii, umflate sau sensibile, sângerarea gingiilor la periaj, folosirea aței dentare sau masticația alimentelor mai dure, durere la amsticație, mobilitatea dinților sau dinți care par să se distanțeze, gingii retrase care fac ca dinții să apară mai lungi, prezența puroiului între dinți și gingii, modificarea modului în care se ating dinții atunci când mușcați.

Există multe cercetări care arată că bacteriile care se găsesc sub gingii pot ajunge în întregul corp prin vasele de sânge și să producă atac vascular cerebral, diabet, Alzheimer, anumite forme de cancer, artrită… și lista continuă.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/1.png

1.Creșterea riscului de moarte prematură

 Îmbolnăvirea parodontală ce a condus la pierderea unuia sau mai multor molari la adultul tânăr este un marker de risc pentru moartea prematură. Deoarece această formă de îmbolnăvire indică prezența inflamației cronice, a infecției și/sau o slăbiciune imunitară, trebuie să existe o conexiune între prezența pe termen lung a bacteriilor intraorale și îmbolnăvirile sistemice cu risc letal             ( cancere, boli ale sistemului circulator și digestiv).

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/2.png
  1. Cercetătorii au descoperit că persoanele afectate de boala parodontală sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta o îmbolnăvire a inimii
  1. Pacienții  cu îmbolnăvire parodontală sunt de două ori mai susceptibili să moară de inimă și de trei ori mai predispuși să moară din cauza unui atac vascular cerebral.

Speciile de bacterii care se găsesc sub gingiile bolnave s-au descoperit și în depozitele de aterom ale pacienților cu ateroscleroză; aceste depozite îngustează arterele sau se desprind și le astupă total,  producând astfel  infarct de miocard sau atac vascular cerebral. Această asociere între boala parodontală și îmbolnăvirea inimii se datorează prezenței constante a  bacteriilor și a inflamației gingiilor. Este posibil ca bacteriile să medieze un răspuns inflamator, provocând scăderea fluxului sangvin prin vasele de sânge și creșterea riscului de formare a cheagurilor.

4.Bărbații cu îmbolnăvire parodontală au o probabilitate mai mare cu 49% de a avea cancer renal, cu 54% de a avea cancer pancreatic

S-a observat o asociere între îmbolnăvirea parodontală și riscul de cancer pancreatic, asociere independentă de alți factori de risc suspectați în această afecțiune malignă. Cu cât îmbolnăvirea parodontală este mai severă, cu atât riscul este mai mare.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/5.png

5. Un procent de 93% din pacienții cu îmbolnăvire parodontală au risc crescut de a face diabet

Prezența bacteriilor periculoase declanșează mediatorii inflamației (citokine), activând procesul inflamator care rezultă în creșterea nivelului de zahăr în sânge.
Tratamentul bolii parodontale la pesoanele cu diabet scade nivelul de hemoglobină glicată.
Boala parodontală face ca persoanele cu diabet să își controleze mai greu nivelul zahărului din sânge. Într-o formă avansată, boala parodontală contribuie la creșterea perioadelor de timp când corpul funcționează cu nivel mai crescut al glocemiei, ceea ce crește riscul diabeticilor pentru complicații.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/6.png
  1. Doar 1 din 7 femei însărcinate diagnosticate cu bola parodontală nasc copii cu greutate normală.

Femeile însărcinate care au îmbolnăvire parodntală au risc crescut de a naște prematur și/sau de a naște un copil cu greutate mică, de aceea noile recomandări ale Asociatei Americane de Parodontologie includ pentru viitoarele mame o cât mai bună menținere a sănătății parodontale și igienizări profesionale pe durata sarcinii.

http://kidental.ro/wp-content/uploads/2018/05/7.png
  1. Parodontita cronică netratată timp de 10 ani este asociată cu creșterea de 1,7 ori a riscului de a face boala Alzheimer

Bacteriile de tipul spirochetelor prezente în pungile parodontale pot călători, prin vasele de sânge, din gură către creier unde pot provoca  o degenerare a țesutului cerebral similară cu cea din boala Alzheimer.
Deși toate acestea pot suna foarte grav, sunt și vești bune care însoțesc aceste statistici. Dacă sănătatea gurii tale nu e bună, dar apelezi la ajutorul profesioniștilor pentru a o redobindi, inflamația poate fi eliminată și odată cu ea riscul pentru bolile întregului corp. Dacă deja ai o boală sistemică și îți îmunătățești sănătatea orală, simptomele pot fi ameliorate.

Cunoscând aceste lucruri,  abordarea tratamentelor stomatologice de către medicii   Ki Dental Clinic este una holistică, pacientul fiind privit ca un întreg, și nu doar ca o gură ce trebuie “reparată”.
Medicina dentară este o specialitate în continuă schimbare.
Medicii dentiști sunt provocați să își ajute pacienții să obțină sănătatea globală. Suntem pregătiți pentru această provocare.


frica-1200x626.jpg

Consumul de sucuri îndulcite și acidulate, sucuri acidulate dietetice ,sucuri de fructe și băuturi  energizante și “sportive” a crescut foarte mult în ultimii ani, consumatorii fiind  copii, adolescenți și adulți. Acest consum a condus implicit la creșterea prevalenței eroziunii dentare: o dizolvare ireversibilă a smalțului și dentinei fără implicare bacteriană. În afară de consecințele estetice, eroziunea dinților duce la expunerea dentinei, apariția hipersensibilității și posibil pierderea dinților. Studiile sugerează  că 34% dintre copii și adolescenți au eroziune dentară! Cum erodează băuturile acide dinții? Toate băuturile comercializate au acizi adăugați în compoziție, acizi care pe de o parte compun aroma băuturii participând la gustul distinctiv, iar pe de altă  parte contrabalansează  gustul dulce al  zahărului adăugat.
  • Acidul fosforic este adăugat la băuturile de tip cola pentru a da gust acrișor, pentru a reduce multiplicarea bacteriilor și a crește perioada de conservare.
  • Acidul citric, care apare și în mod natural în sucurile de citrice, este adăugat ca aromatizant și conservant.
  • Acidul malic îl găsim în mere, pere și cireșe și adăugat artificial în băuturile necarbogazoase de tipul sucurilor vitaminizate, băuturilor sportive și celor de tip ice-tea pentru îmbunătațirea aromei și intensificarea gustului. Toți acești acizi dau băuturilor un gust inconfundabil dulce/acrișor.
Smalțul dinților este compus în cea mai mare parte din calciu, și acizii îl vor dizolva la fel cum detartrantul dizolvă depunerile de săruri de pereții fierbatorului de apă…. Ați încercat să vă atingeți dinții după ce ați băut o băutură acidulată? Sunt aspri, pentru că acizii au demineralizat instantaneu  smalțul. Potențialul eroziv al unei băuturi este determinat în principal de ph-ul acesteia, o masură a acidității sau alcalinității unei soluții, sau cum ar spune chimiștii, o măsură a concentrației ionilor de hidrogen într-o soluție. Pe scurt: pH mic (sub 7)= soluție acidă, pH mare (peste 7)=soluție alcalină. Și acum o scurtă trecere în revistă: plecăm de la  doua puncte de referință: acidul de baterie (pH 1) și apa de robinet (pH 7). Cu cât pH-ul este mai mic, cu atât băutura este mai nocivă . Când ph-ul unei băuturi scade sub 4.0, ea poate provoca dizolvarea smalțului. Acid de baterie        1.0 ( nu este o băutură, este doar un termen de referință!) Suc de lămâie         2.25 Coca cola                 2.37 Pepsi                        2.39 Cafea                        2.4-3.3 Fanta orange          2.82 Dr Pepper               2.88 Coca cola diet         3.10 Sprite                       3.14 7Up                          3.5 Ceai negru              4.2 Lapte de cocos       6.1-7.00 Lapte condensat    6.33 Lapte de vacă         6.4-6.8 Apă potabilă           7.00 Ce e de făcut?
  • Reduceți frecvența consumului: ocazional, nu zilnic!
  • Nu sorbiți timp îndelungat, și nu țineți lichidul în gură, deoarece crește durata expunerii dinților la acizi. Folosiți un pai!
  • Beți apă sau lapte, sau clătiți-vă gura cu apă după consumul băuturilor acide.
  • Evitați să spălați dinții în prima  oră după consumul băuturilor acide.
  • Mestecați  gumă ,deoarece  prin stimularea secreției salivare, contribuie la neutralizarea acidității.
  –http://www.ada.org/en/member-center/oral-health-topics/dental-erosion -J Am Dent Assoc. 2016 Apr; 147(4):255-263. The pH of beverages available to the American consumer . Avanija Reddy, DMD, MPH & colab. -Nutr Res 2008; 28(5):299-303. Acidic beverages increase the risk of in vitro tooth erosion. Leslie A. Ehlen & colab.  

zana-1-1200x626.jpg

Articol pentru copiii care mai cred în Zăna Măseluță

Zâna Măseluță este un personaj tare ciudat.  Are trup omenesc dar este scoasă in evidență de aripile de libelulă. Neavând o sursa de chitina stabilă ea are un exoschelet din calciu.  Puținii privilegiați care au văzut-o spun că e foarte palidă (probabil datorită faptului că se hrănește cu dinti de lapte?). Poate fi recunoscută foarte ușor deoarece este mică, grasă, cocosată-un fel de variantă feminină a lui Quasimodo – cu picioare și mâini foarte scurte.  Supraspecializarea ei este detectarea pe o rază de până la 30 de kilometri a dinților de lapte pe cale să cadă sau a dinților de lapte cariați.

Destul despre înfățisare, modul ei de lucru este următorul: noaptea, învaluită în întuneric, nevazută si neauzită de nimeni, când toată lumea doarme, ea își pune degetele lipcioase pe pervazul geamului.  Apoi îl deschide cu ranga ei ruginită si privește copilul pe care l-a adulmecat.  Dacă dintele este băgat sub pernă, Zâna Măseluță îl aspiră cu gura ei în forma de trompă.  După care ea lasă bani, jucării sau jocuri video (niciodată dulciuri).  Celui care are un dinte cariat sau pe cale sa îi cadă, îi strecoară sub pernă o carte de vizită cu numarul de telefon 0723.277.878 de la Ki Dental.  Apoi, pornind aripioarele de libelulă își cară trupul greoi pe fereastră spre următorul pacient…

Luca Pepel


frica-1200x626.jpg

Să înţelegem anxietatea

Noi toţi trăim anxietatea în anumite situaţii, din multe puncte de vedere, aceasta fiind o emoţie firească, o reacţie sănătoasă la stimulii externi. Cu toţii suntem mai mult sau mai puţin anxioşi în faţa unor situaţii ce presupun un anumit risc sau un posibil pericol, când dăm un examen, când trebuie să vorbim în faţa unui public, când aşteptăm veşti despre ceva ce ne interesează, când se întâmplă să întârziem undeva şi în multe alte cazuri. În mod evident, cum nu este prea plăcut să experimentezi o emoţie precum anxietatea, vom căuta să o ocolim, acţionând în aşa fel încât să evităm orice risc: cei mai anxioşi se vor pregăti cât pot mai bine pentru examene, îşi vor pregăti discursul, vor face totul pentru a ajunge din timp în locul propus. Ei vor încerca să prevină riscul de a pierde controlul asupra situaţiei. Dar cum procedăm în cazul anxietăţii dentare? Anxietatea este un semnal că “nu putem face faţă unei solicitări, că ceva nu este în regulă, fie în privinţa propriei persoane, fie în privinţa relaţiilor cu cei din jur” si are drept scop, protecţia. Întrucât ne este teamă că diverse lucruri care ne-ar afecta negativ s-ar putea întâmpla, apare anxietatea, cu scopul de a ne proteja de pericolele care ne ameninţă existenţa şi propriile valori, însă această protecţie poate depăşi proporţiile realităţii. Anxietatea devine evidentă atunci când, fără niciun motiv aparent, persoana începe să treacă printr-o suită de manifestări cum ar fi creşterea pulsului, dificultăţi respiratorii, teamă şi emoţii ieşite din comun, pierderea controlului, dureri în piept, transpiraţie excesivă şi gândire neclară. Anxietatea dentară Prin prisma celor de mai sus, putem defini anxietatea dentară ca o reacţie la un pericol necunoscut. Foarte mulţi dintre noi trăim această anxietate în momentul în care nu ştim la ce să ne aşteptăm atunci când mergem într-o clinică dentară pentru prima dată sau avem nevoie de un tratament stomatologic. La majoritatea oamenilor, anxietatea îşi face apariţia în urma unei dificultăţi care a provocat mari tensiuni interioare. Putem identifica mai mulţi factori declanşatori ai anxietăţii dentare:
  • experienţele anterioare neplăcute, mai ales în copilărie – durere, forţare, traumatism;
  • inferenţele arbitrare – concluzii trase fără a avea argumente relevante, pe baza experienţelor sau povestirilor neplăcute ale altor persoane;
  • suprageneralizarea – formarea unei convingeri cu caracter absolutist negativ pornind de la un eveniment negativ, izolat, trăit sau povestit;
  • abstragerea selectivă – desprinderea unei concluzii negative, ignorându-se celelalte informaţii şi contextul general;
  • influenţele celor apropiaţi în ce priveşte atitudinea acestora faţă de intervenţiile dentare;
  • frica de aprecierile medicului privind starea de igienă bucală necorespunzătoare;
  • frica faţă de instrumentarul folosit de medicul stomatolog;
  • frica de durerea fizică;
  • frica de medicul stomatolog, mai ales când acesta nu manifestă empatie;
  • ruşinea că persoana nu poate face faţă unei intervenţii stomatologice, din cauza fricii.
Cum putem anihila anxietatea dentară Anxietatea dentară are ca rezultat evitarea tratamentelor stomatologice, acest fapt generand o sănătate orală precară şi în consecinţă o deteriorare a sănătăţii întregului organism, o calitate redusă a vieţii şi probleme în plan psihosocial. Atunci când dantura noastră are nevoie de îngrijire, iar anxietatea dentară este manifestă, este nevoie să analizăm obiectiv toate informaţiile disponibile şi să vedem dacă aceste date se potrivesc cu convingerile pe care le avem sau dacă nu cumva, aceste convingeri ar trebui să le schimbăm. Astfel:
  • Întotdeauna există şi un alt punct de vedere, întrucât gândirea are capacitatea de a organiza acelaşi univers în moduri foarte diferite.
  • Evenimentele nu ne provoacă sentimente, ele în sine nu sunt responsabile pentru ceea ce simţim, mai degrabă interpretarea pe care o dăm evenimentelor şi felul în care reacţionăm în faţa lor determină în cele din urmă, impactul pe care acestea îl au asupra stării noastre.
Anxietatea dentară nu se manifestă dacă:
  • ne informăm corect chiar de la medicul dentist despre modul cum pot fi tratate problemele noastre dentare, despre materialele şi instrumentele folosite;
  • păstrăm o igienă dentară corespunzătoare;
  • efectuăm vizite periodice la clinica dentară pentru control stomatologic;
  • începem efectuarea controalelor stomatologice de la vârste cât mai mici;
  • dorim să ne menţinem o sănătate optimă şi acordăm atenţie semnalelor transmise de corp;
  • ne educăm copiii în vederea conştientizării importanţei îngrijirii dentare.
 

Alina Iolu – Consilier pentru dezvoltare personala.


Bibliografie:
  • BRIERS, S. (2015). Terapia cognitiv comportamentală: cum să-ţi îmbunătăţeşti gândirea şi viaţa prin TCC, Bucureşti: Editura All.
  • CIOARA, C-M. (2009). Biasarea atenţiei în anxietate. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
  • DISPENZA, J. (2012). Antrenează-ţi creierul!. Strategii şi tehnici de transformare mentală. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
  • TULBURE, B.T. (2011). Anxietatea: procesări informaţionale şi evaluarea lor. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
http://www.dentalfearcentral.org/fears/

Copyright 2018 © KI Dental Clinic. Powered by ElfNet