Să înţelegem anxietatea
Noi toţi trăim anxietatea în anumite situaţii, din multe puncte de vedere, aceasta fiind o emoţie firească, o reacţie sănătoasă la stimulii externi. Cu toţii suntem mai mult sau mai puţin anxioşi în faţa unor situaţii ce presupun un anumit risc sau un posibil pericol, când dăm un examen, când trebuie să vorbim în faţa unui public, când aşteptăm veşti despre ceva ce ne interesează, când se întâmplă să întârziem undeva şi în multe alte cazuri. În mod evident, cum nu este prea plăcut să experimentezi o emoţie precum anxietatea, vom căuta să o ocolim, acţionând în aşa fel încât să evităm orice risc: cei mai anxioşi se vor pregăti cât pot mai bine pentru examene, îşi vor pregăti discursul, vor face totul pentru a ajunge din timp în locul propus. Ei vor încerca să prevină riscul de a pierde controlul asupra situaţiei. Dar cum procedăm în cazul anxietăţii dentare?
Anxietatea este un semnal că “nu putem face faţă unei solicitări, că ceva nu este în regulă, fie în privinţa propriei persoane, fie în privinţa relaţiilor cu cei din jur” si are drept scop, protecţia. Întrucât ne este teamă că diverse lucruri care ne-ar afecta negativ s-ar putea întâmpla, apare anxietatea, cu scopul de a ne proteja de pericolele care ne ameninţă existenţa şi propriile valori, însă această protecţie poate depăşi proporţiile realităţii.
Anxietatea devine evidentă atunci când, fără niciun motiv aparent, persoana începe să treacă printr-o suită de manifestări cum ar fi creşterea pulsului, dificultăţi respiratorii, teamă şi emoţii ieşite din comun, pierderea controlului, dureri în piept, transpiraţie excesivă şi gândire neclară.
Anxietatea dentară
Prin prisma celor de mai sus, putem defini anxietatea dentară ca o reacţie la un pericol necunoscut. Foarte mulţi dintre noi trăim această anxietate în momentul în care nu ştim la ce să ne aşteptăm atunci când mergem într-o clinică dentară pentru prima dată sau avem nevoie de un tratament stomatologic.
La majoritatea oamenilor, anxietatea îşi face apariţia în urma unei dificultăţi care a provocat mari tensiuni interioare. Putem identifica mai mulţi
factori declanşatori ai anxietăţii dentare:
- experienţele anterioare neplăcute, mai ales în copilărie – durere, forţare, traumatism;
- inferenţele arbitrare – concluzii trase fără a avea argumente relevante, pe baza experienţelor sau povestirilor neplăcute ale altor persoane;
- suprageneralizarea – formarea unei convingeri cu caracter absolutist negativ pornind de la un eveniment negativ, izolat, trăit sau povestit;
- abstragerea selectivă – desprinderea unei concluzii negative, ignorându-se celelalte informaţii şi contextul general;
- influenţele celor apropiaţi în ce priveşte atitudinea acestora faţă de intervenţiile dentare;
- frica de aprecierile medicului privind starea de igienă bucală necorespunzătoare;
- frica faţă de instrumentarul folosit de medicul stomatolog;
- frica de durerea fizică;
- frica de medicul stomatolog, mai ales când acesta nu manifestă empatie;
- ruşinea că persoana nu poate face faţă unei intervenţii stomatologice, din cauza fricii.
Cum putem anihila anxietatea dentară
Anxietatea dentară are ca rezultat evitarea tratamentelor stomatologice, acest fapt generand o sănătate orală precară şi în consecinţă o deteriorare a sănătăţii întregului organism, o calitate redusă a vieţii şi probleme în plan psihosocial.
Atunci când dantura noastră are nevoie de îngrijire, iar anxietatea dentară este manifestă, este nevoie să analizăm obiectiv toate informaţiile disponibile şi să vedem dacă aceste date se potrivesc cu convingerile pe care le avem sau dacă nu cumva, aceste convingeri ar trebui să le schimbăm. Astfel:
- Întotdeauna există şi un alt punct de vedere, întrucât gândirea are capacitatea de a organiza acelaşi univers în moduri foarte diferite.
- Evenimentele nu ne provoacă sentimente, ele în sine nu sunt responsabile pentru ceea ce simţim, mai degrabă interpretarea pe care o dăm evenimentelor şi felul în care reacţionăm în faţa lor determină în cele din urmă, impactul pe care acestea îl au asupra stării noastre.
Anxietatea dentară nu se manifestă dacă:
- ne informăm corect chiar de la medicul dentist despre modul cum pot fi tratate problemele noastre dentare, despre materialele şi instrumentele folosite;
- păstrăm o igienă dentară corespunzătoare;
- efectuăm vizite periodice la clinica dentară pentru control stomatologic;
- începem efectuarea controalelor stomatologice de la vârste cât mai mici;
- dorim să ne menţinem o sănătate optimă şi acordăm atenţie semnalelor transmise de corp;
- ne educăm copiii în vederea conştientizării importanţei îngrijirii dentare.
Alina Iolu – Consilier pentru dezvoltare personala.
Bibliografie:
- BRIERS, S. (2015). Terapia cognitiv comportamentală: cum să-ţi îmbunătăţeşti gândirea şi viaţa prin TCC, Bucureşti: Editura All.
- CIOARA, C-M. (2009). Biasarea atenţiei în anxietate. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
- DISPENZA, J. (2012). Antrenează-ţi creierul!. Strategii şi tehnici de transformare mentală. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
- TULBURE, B.T. (2011). Anxietatea: procesări informaţionale şi evaluarea lor. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
http://www.dentalfearcentral.org/fears/
