Publicat: 18 octombrie 2019 · Actualizat: 1 octombrie 2026 · Autor: Alina Iolu · Revizuit medical de Dr. Mihaela Pepel
Pe scurt. Harta emoțională a dinților este un model de reflecție, popularizat de Jacques Martel, care asociază fiecare dinte cu o emoție sau cu o zonă a vieții: incisivii cu părinții și cu felul în care ne arătăm lumii, caninii cu voința, premolarii cu dorințele, molarii cu locul în familie și în societate. Este o perspectivă complementară, simbolică — nu un diagnostic medical. La Ki Dental Clinic, orice simptom se verifică întâi clinic: cariile, parodontoza și bruxismul au cauze biologice cunoscute și tratamente concrete.
Cuprins
- Ce spune medicina
- Ce este harta emoțională a dinților
- Sus sau jos, stânga sau dreapta
- Incisivii · 5. Caninii · 6. Premolarii · 7. Molarii · 8. Măselele de minte
- Tabel: dinte → semnificație → ce verificăm clinic
- Durerea de dinți și semnificația ei
- Parodontoza are cauze emoționale?
- Bruxismul și stresul
- Ce faci concret
- Întrebări frecvente
Ce spune medicina despre îmbolnăvirea dinților
Înainte de orice interpretare simbolică, o precizare pe care o facem fiecărui pacient: dinții se îmbolnăvesc din cauze concrete, vizibile la consultație și pe radiografie.
- Caria dentară. Bacteriile din placa dentară transformă zaharurile în acizi care demineralizează smalțul. Netratată, caria avansează spre nerv, produce durere și infecție și poate duce la pierderea dintelui.
- Boala parodontală (gingivita, parodontita). Placa și tartrul de sub gingie întrețin o inflamație cronică: gingiile sângerează și se retrag, osul se pierde, dinții devin mobili. Fumatul, diabetul, predispoziția genetică și stresul cronic pot agrava evoluția. Vezi pagina de tratament parodontal.
- Bruxismul și dezechilibrele de ocluzie. Scrâșnitul sau încleștarea dinților, mai ales noaptea, uzează smalțul, poate fisura dinții și obosește mușchii și articulația. Vezi pagina de bruxism și echilibrare ocluzală.
- Trauma. O lovitură, o cădere sau un obicei (rosul unghiilor, ambalaje deschise cu dinții) poate fractura un dinte sănătos.
- Igiena și alimentația. Periajul incomplet, lipsa aței dentare, gustările frecvente și băuturile acide (sucuri carbogazoase, energizante, vin, citrice) erodează smalțul și hrănesc bacteriile.
- Cauze care „imită” durerea de dinți: sinuzita, nevralgiile, hipersensibilitatea după retracția gingiei.
Toate acestea se pot vedea și trata — lista completă este pe pagina de servicii stomatologice. Abia după ce știm ce se întâmplă în gură are sens să vorbim despre ce se întâmplă în viața ta.
Ce este harta emoțională a dinților și de unde vine
Harta emoțională a dinților este o lectură simbolică a danturii, în care fiecare dinte este asociat cu o emoție, o relație sau o etapă de viață. Cea mai cunoscută versiune apare în cartea lui Jacques Martel, „Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor: cauzele subtile ale îmbolnăvirii”. Seria noastră din 2019, semnată de Alina Iolu, consilier pentru dezvoltare personală, a pornit de la această sursă; pagina de față o reunește, alături de explicațiile medicale.
Harta folosește numerotarea de pe fișa ta de tratament (sistemul FDI): prima cifră este cadranul (1 = sus dreapta, 2 = sus stânga, 3 = jos stânga, 4 = jos dreapta), a doua este poziția, numărată de la mijloc: 1 și 2 incisivii, 3 caninul, 4 și 5 premolarii, 6, 7 și 8 molarii (8 = măseaua de minte).
Gura, o poartă în ambele sensuri
Gura ne ajută să ne hrănim, dar și să ne exprimăm. Este o poartă către lumea exterioară, prin care primim hrana concretă și, simbolic, experiențele vieții, și o poartă către lumea interioară, prin care „scuipăm” sau dăm afară ceea ce simțim nevoia să evacuăm. În această lectură, dinții simbolizează capacitatea de a mușca din viață și de a mesteca ce ne propune ea. Problemele gurii ar arăta dificultatea de a accepta și de a „digera” experiențele — o educație care nu ne-a plăcut, idei noi greu de acceptat — sau, dimpotrivă, saturația și nevoia unei pauze. De aici, ideea centrală a hărții: dinții, ca organe vii cu o evoluție de mai mulți ani, ar fi legați fiecare de o emoție care, prost gestionată, „slăbește” acel dinte.
Un cadru onest
Aceste cauze subtile nu sunt validate de studii clinice și nu le folosim ca instrument de diagnostic. Le prezentăm pentru că mulți pacienți ne întreabă despre ele și pentru că o parte din legături — între stres și bruxism, între stres și boala parodontală — au un corespondent medical real. Citește harta ca pe o întrebare pe care ți-o pui, nu ca pe un verdict.
Sus sau jos, stânga sau dreapta: ce înseamnă în harta emoțională
În modelul lui Martel, partea dreaptă a gurii (dinții 11–18 sus și 41–48 jos) este asociată cu latura rațională, logică, cu ceea ce construim concret în exterior, iar partea stângă (21–28 sus și 31–38 jos) cu emoțiile, afecțiunea, intuiția și sensibilitatea. Seria originală leagă această împărțire de emisferele creierului; este o corespondență simbolică, nu anatomică. De aici, harta citește dinții pierduți astfel:
| Cadran | Dinți | Ce ar semnala dinții pierduți |
|---|---|---|
| Sus dreapta | 11–18 | dificultatea de a-mi găsi locul cuvenit — în familie, la serviciu |
| Jos dreapta | 41–48 | dificultatea de a-mi construi viața în mod concret |
| Sus stânga | 21–28 | dificultatea de a-mi realiza dorința de a fi |
| Jos stânga | 31–38 | în familie nu primesc recunoașterea afectivă de care am nevoie |
Ce verificăm clinic. Dinții se pierd, de regulă, din cauza parodontitei netratate, a cariilor profunde sau a unei fracturi. Un dinte lipsă lasă vecinii să migreze, de aceea medicul recomandă, în funcție de caz, înlocuirea lui (implant sau punte).
Ce înseamnă când te dor incisivii?
Incisivii sunt cei opt dinți din față. În harta emoțională a dinților, ei vorbesc despre părinți și despre felul în care ne arătăm lumii.
Incisivii centrali de sus. Incisivul 11 (dreapta) corespunde relației cu tatăl, cu partea masculină a ființei noastre, cu divinitatea, iar în plan social cu autoritatea și ierarhia. Incisivul 21 (stânga) corespunde relației cu mama, cu partea feminină din noi, iar în plan social cu lumea și societatea. Un spațiu între cei doi ar arăta dificultatea de a forma un cuplu, în exterior și în interiorul ființei. Incisivii centrali de jos (31, 41) se referă la locul pe care îl ocupă concret, în viața de zi cu zi, mama și tatăl.
Incisivii laterali (12, 22, 32, 42) sunt citiți în relație cu cei centrali. Dacă stau în fața lor, harta vede dorința de a fi mai puternic decât părinții, de a fi independent, nesupus niciunei autorități (22 peste 21: distanțare față de mamă; 12 peste 11: față de tată). Dacă stau în spatele lor, ar fi vorba de supunere față de părinți sau de supraprotecție.
Ce verificăm clinic. Spațiul dintre incisivi (diastema) are, cel mai des, cauze mecanice — un fren labial inserat prea jos, dinți mai mici decât arcada, un dinte lipsă — iar soluția o stabilește medicul în funcție de cauză: ortodonție, fațete sau plastie de fren. Incisivii laterali „în față” sau „în spate” înseamnă, de obicei, lipsă de spațiu pe arcadă. Incisivii sunt și cei mai expuși la lovituri; o fisură după un accident se verifică repede.
Ce spun caninii despre voință?
Caninii (13, 23, 33, 43) corespund, în harta emoțională, transformărilor interioare trăite la pubertate (13–14 ani), odată cu dezvoltarea energiei sexuale. Caninul 13 este legat de schimbările care se văd în exterior, de proiecte și de viziunea asupra viitorului. Caninul 23 ține de schimbările interioare și de acceptarea lor: dacă sunt nevoit să trăiesc totul în tăcere, harta spune că acest dinte va fi afectat. Caninul 33 corespunde schimbărilor interioare care se concretizează în familie, iar caninul 43 arată determinarea persoanei și dezvoltarea corpului.
Ce verificăm clinic. Caninii au rădăcini lungi și ghidează mișcările laterale ale mandibulei, așa că la persoanele cu bruxism se uzează adesea printre primii. Tot la canini apar frecvent leziunile de la colet (abfracții), asociate cu periajul agresiv sau cu forțe ocluzale dezechilibrate. Un canin care nu a erupt ține de ortodonție și de chirurgie, nu de voință.
Premolarii: cine sunt și ce vreau
În harta emoțională, primii premolari (14, 24, 34, 44) arată cine sunt și ce vreau în această viață, iar a doua pereche (15, 25, 35, 45) vorbește despre dorințele pe care vreau să le realizez, despre creativitate și despre trădările din relațiile cu părinții, în cuplu sau în prietenie.
Seria originală afirmă că extragerea primilor premolari în copilărie ar duce la pierderea individualității, copilul fiind obligat să urmeze autoritatea colectivă. Premolarul 14 arată felul în care mă exprim în societate; 24 este legat de sensibilitate și de visele din copilărie nerealizate; 34, de felul în care îmi exprim voința în plan afectiv; 44, de prietenie și de proiectele finalizate la termen.
Imposibilitatea de a-mi exprima creativitatea ar afecta a doua pereche. Premolarul 15 ține de ceea ce vreau să creez în exterior — un copil sau un proiect care nu se împlinesc; 25, de abilitățile care mă fac să fiu eu cu adevărat; 35, de relația concretă cu mama — mă simt liber sau sufocat de energia ei? Cu cât mă simt mai acaparat, cu atât acest dinte ar fi mai înclinat spre interior. Premolarul 45 vizează munca, trădările în prietenie și proiectul neterminat.
Ce verificăm clinic. Extracția premolarilor în adolescență este, de regulă, o decizie ortodontică planificată, ca să facă loc dinților înghesuiți — un plan, nu o pierdere. Un premolar „înclinat” apare frecvent după pierderea unui dinte vecin, când dinții migrează spre spațiul liber.
Molarii: locul meu în familie și în societate
Primii molari (16, 26, 36, 46) apar în jurul vârstei de 6 ani și, în harta emoțională, se referă la felul în care mă poziționez în familie sau în societate și la nevoia de a fi recunoscut. Molarul 16 ține de locul pe care vreau să-l ocup în societate; 26 arată dacă sunt recunoscut pe plan afectiv, mai ales de părinți; 36 ar fi afectat când am impresia că nu sunt iubit așa cum aș vrea; 46, când apar dificultăți în a concretiza un proiect sau în a avea un anumit loc de muncă.
A doua pereche de molari (17, 27, 37, 47) apare în jurul vârstei de 12 ani și se referă la interacțiunea mea cu ceilalți și la felul în care sunt perceput. Molarul 17 este legat de viața de zi cu zi și de muncă; 27, de poziționarea emoțională față de ceilalți și de așteptările neîmplinite; 37, de o decepție legată de o acțiune concretă a cuiva; 47, de conflictele verbale intense.
Ce verificăm clinic. Molarii de 6 ani sunt printre primii dinți permanenți și, pentru că apar devreme și au șanțuri adânci, sunt expuși cariilor — de aceea medicul poate recomanda sigilarea lor la copii. Molarii preiau cele mai mari forțe de masticație: aici apar fisurile, fracturile pe plombe mari, tratamentele de canal și coroanele. Un molar care doare se investighează înainte de orice interpretare.
Ce înseamnă când măseaua de minte nu iese?
Măselele de minte (18, 28, 38, 48) apar în jurul vârstei de 21 de ani, vârstă la care, în harta emoțională, începem să ne definim ca integritate spirituală. Sunt legate de lumea în care evoluez, de misiunea mea, de sensul vieții și de autonomia câștigată în timp. Măseaua 18 ar arăta forța de a mă integra în lume; 28, frica de a nu mă integra; 38, capacitatea de a-mi exprima punctele de vedere și emoțiile; 48, ancorarea în lumea fizică. O măsea de minte care refuză să iasă ar însemna că refuz, pe plan mental, să ocup locul care mi se cuvine și să am încredere în mine.
Ce verificăm clinic. O măsea de minte care nu erupe (inclusă sau semi-inclusă) are, de cele mai multe ori, o explicație de spațiu: arcada nu mai are loc, iar dintele rămâne blocat în os sau iese parțial, sub un capișon de gingie în care se adună bacterii. Se evaluează pe radiografie și, când e cazul, se extrage — la Ki Dental Clinic, de un medic specializat în chirurgie orală.
Tabel: dinte → semnificație simbolică → ce verificăm clinic
Tabelul rezumă harta emoțională a dinților, dinte cu dinte: coloana din mijloc este interpretarea simbolică după Jacques Martel, coloana din dreapta este ce verificăm la consultație.
| Dinte (FDI) | Semnificație simbolică (după Martel) | Ce verificăm clinic |
|---|---|---|
| Incisivi centrali sus: 11, 21 | 11 — tatăl, partea masculină, autoritatea; 21 — mama, partea feminină, societatea; spațiul dintre ei — dificultatea de a forma un cuplu | carie, fisură după traumă, uzură; diastema — fren labial, dinți mici față de arcadă |
| Incisivi centrali jos: 31, 41 | locul concret al mamei și al tatălui în viața de zi cu zi | înghesuire, tartru, retracție gingivală |
| Incisivi laterali: 12, 22, 32, 42 | relația cu părinții: dominare (în față) sau supunere (în spate) | poziția — lipsă de spațiu; ortodonție |
| Canini: 13, 23, 33, 43 | 13 — schimbări vizibile, proiecte; 23 — schimbări interioare, a trăi în tăcere; 33 — schimbări concretizate în familie; 43 — determinarea, dezvoltarea corpului | uzură de bruxism, abfracție la colet, canin inclus |
| Primii premolari: 14, 24, 34, 44 | 14 — cum mă exprim în societate; 24 — sensibilitatea, visele din copilărie; 34 — voința în plan afectiv; 44 — prietenia, proiectele la termen | carie în șanțuri, fisură, extracție ortodontică planificată |
| Al doilea premolar: 15, 25, 35, 45 | 15 — ce vreau să creez în exterior; 25 — abilitățile proprii; 35 — relația cu mama (liber sau sufocat); 45 — munca, trădările în prietenie | carie, fisură; înclinare — migrare spre un spațiu liber |
| Primii molari: 16, 26, 36, 46 | 16 — locul în societate; 26 — recunoașterea afectivă de la părinți; 36 — „nu sunt iubit așa cum aș vrea”; 46 — proiect concret, loc de muncă | dinte expus cariilor; fractură, tratament de canal, coroană |
| Al doilea molar: 17, 27, 37, 47 | 17 — munca, viața de zi cu zi; 27 — poziționarea emoțională față de ceilalți; 37 — decepție concretă; 47 — conflicte verbale | carie, fractură pe plombe mari, uzură |
| Măsele de minte: 18, 28, 38, 48 | 18 — forța de a mă integra; 28 — frica de a nu mă integra; 38 — exprimarea emoțiilor; 48 — ancorarea în lumea fizică | includere, pericoronarită, carie pe dintele vecin; extracție când e cazul |
Durerea de dinți și semnificația ei
Ne trezim într-o zi, la o vârstă oarecare, că ne doare un dinte. Amânarea vizitei la medic amplifică, de fiecare dată, consecințele. Cum ar fi fost dacă, până la acel moment, am fi fost atenți la gândurile și la emoțiile noastre? De la această întrebare a pornit seria despre cauzele subtile ale îmbolnăvirii dinților.
În harta emoțională, durerea de dinți este legată de procesul de luare a deciziilor: amânăm o decizie pentru că ne sperie consecințele alegerii, ne creează nesiguranță sau nu avem o imagine de ansamblu. Un dinte alterat ar indica o slabă afirmare de sine, o realitate inacceptabilă și teama de a ne poziționa în lume.
Ce putem face când dinții ne trimit astfel de semnale? Seria originală propune un exercițiu simplu: să înțelegem cauza lucrurilor ca să le putem schimba, în loc să reacționăm doar la efectul lor. A fi conștienți de ce se întâmplă în viața noastră, în loc să ascundem ce ne deranjează, este primul pas. Iar ca părinți, suntem primii responsabili de felul în care copilul învață să „muște din viață”.
Ce verificăm clinic. Durerea este sistemul de alarmă al corpului. O durere de dinți nu trece singură și, oricare ar fi cauza (carie profundă, inflamația pulpei, abces, dinte fisurat, molar de minte inclus), tinde să se agraveze. Un calmant poate ameliora temporar durerea, dar nu rezolvă cauza — de aceea nu amâna consultația: cu cât vii mai devreme, cu atât tratamentul este mai simplu.
Parodontoza are cauze emoționale?
Parodontoza (termenul medical: parodontita) este boala țesuturilor care susțin dintele — gingie, ligament și os — și una dintre principalele cauze pentru care adulții pierd dinți. Mulți pacienți ne întreabă dacă are cauze spirituale sau emoționale. Răspunsul onest are două părți.
Partea simbolică. În cheia hărții, dinții pierduți trimit la locul pe care ni-l găsim sau nu în familie și în societate (vezi tabelul cadranelor de mai sus). Gingia și osul sunt „solul” în care stau dinții; un teren care se retrage ar vorbi despre nesiguranța de a-ți ține locul. Este o imagine de reflecție, nu o explicație medicală.
Partea medicală. Parodontita este o inflamație cronică produsă de bacteriile din placa și tartrul de sub gingie. Nu apare din emoții, dar stresul cronic este considerat un factor de risc: influențează răspunsul imun și se asociază adesea cu fumatul, cu somnul prost și cu neglijarea igienei. Semnele care cer o evaluare: sângerare repetată la periaj, gingii roșii și umflate, retracție, dinți care se mișcă. Tratamentul depinde de stadiu: igienizare profesională, terapie parodontală și ședințe de menținere, la intervalul stabilit de medic — detalii pe pagina de tratament parodontal.
Bruxismul și stresul
Dintre toate legăturile din harta emoțională, cea dintre dinți și stres este și cea mai bine documentată medical.
Partea simbolică. Dinții reprezintă, în această lectură, o anumită formă de agresivitate. Scrâșnirea dinților, denumită bruxism, care se manifestă mai ales noaptea, ar arăta o tensiune interioară puternică, o furie refulată care urcă la suprafață, o abținere de a spune sau de a face anumite lucruri. Pentru că nu reușim să luăm o decizie clară, scrâșnirea dinților ar fi expresia fizică a părerii de rău și a agresivității reprimate față de o situație neplăcută. Seria originală observă că și copiii scrâșnesc din dinți de mici, când se simt „prea mici” în fața autorității din familie sau de la școală.
Partea medicală. Bruxismul este contracția involuntară a mușchilor masticatori, cu scrâșnit sau încleștare, în somn sau în timpul zilei. Factorii asociați cel mai des: stresul și anxietatea, tulburările de somn, anumite obiceiuri și substanțe stimulante și dezechilibrele de ocluzie. Efectele se văd: dinți tociți sau fisurați, sensibilitate la rece, dureri de cap dimineața, tensiune în obraji. La copii apare și el; medicul îl urmărește la controalele periodice.
La Ki Dental Clinic, în funcție de caz, analizăm digital, cu T-SCAN, cât de tare și în ce ordine se ating dinții, echilibrăm contactele și, când este nevoie, realizăm o gutieră de protecție pentru noapte. Gutiera protejează dinții, dar nu tratează stresul — pentru asta ajută somnul regulat, mișcarea, relaxarea și, la nevoie, un psiholog. Detalii pe pagina de bruxism și echilibrare ocluzală.
Ce faci concret
Harta emoțională a dinților este utilă ca oglindă. Sănătatea dinților, însă, se construiește cu pași simpli:
- Nu amâna o durere. Orice durere, sensibilitate sau sângerare care persistă se verifică. Cu cât vii mai devreme, cu atât tratamentul este mai mic și mai ieftin.
- Vino la control periodic. Controlul și igienizarea, la intervalul recomandat de medic, depistează cariile din șanțuri, tartrul de sub gingie și uzura de bruxism înainte să doară. Tarifele sunt pe pagina de onorarii.
- Igiena zilnică. Periaj de două ori pe zi, câte două minute, cu periuță moale; ață dentară sau duș bucal seara; apă după cafea, sucuri sau dulciuri.
- Observă-ți stresul. Maxilar încleștat la trezire, dureri de cap dimineața, tensiune în obraji — spune-ne la consultație.
- Folosește harta ca întrebare, nu ca verdict. Dacă un dinte „vorbește”, întreabă-te ce se întâmplă în viața ta în acea zonă — și lasă medicul să spună ce se întâmplă în dinte.
Programează o consultație la Ki Dental Clinic — Str. Teodosie Rudeanu nr. 35, Sector 1, București (zona Banu Manta – Nicolae Titulescu), luni–vineri 08:30–20:30. Telefon: 0723 277 878 · WhatsApp · contact@kidental.ro. Tratamente fără grabă, cu explicații clare.
Programează o consultație →
Întrebări frecvente
Ce este harta emoțională a dinților?
Harta emoțională a dinților este un model simbolic, popularizat de Jacques Martel, care asociază fiecare dinte cu o emoție sau o etapă de viață: incisivii cu părinții, caninii cu voința, premolarii cu dorințele, molarii cu locul în familie și societate, măselele de minte cu integrarea în lume. Este un instrument de reflecție, nu de diagnostic.
Harta emoțională a dinților are bază științifică?
Nu. Corespondența dinte–emoție nu este validată de studii clinice și nu face parte din practica medicală. Este o lectură simbolică, propusă de autori din zona dezvoltării personale. Ce este documentat medical este legătura dintre stres și bruxism și dintre stres și evoluția bolii parodontale. De aceea o prezentăm ca perspectivă complementară, alături de explicațiile medicale.
Pot înlocui tratamentul stomatologic cu lucrul pe emoții?
Nu. O carie, un abces sau o parodontită nu se vindecă prin reflecție — se agravează în timp și pot afecta întregul organism. Lucrul pe emoții, gestionarea stresului și un somn mai bun ajută, mai ales la bruxism, dar completează tratamentul, nu îl înlocuiesc. La Ki Dental Clinic, orice simptom se verifică întâi clinic și pe radiografie.
Care sunt cauzele spirituale ale durerii de dinți?
În harta emoțională, durerea de dinți este legată de deciziile amânate: ne temem de consecințele unei alegeri sau nu avem imaginea de ansamblu. Dinții din față vorbesc despre părinți, caninii despre voință, molarii despre locul în familie și în societate. Medical însă, durerea are cauze concrete — carie, inflamația pulpei, abces, fisură, boală parodontală — și nu trece de la sine.
Parodontoza are cauze emoționale?
Parodontoza este o inflamație cronică produsă de bacteriile de sub gingie, nu de emoții. Stresul cronic este însă considerat un factor de risc: influențează răspunsul imun și se asociază adesea cu fumatul și cu neglijarea igienei. În harta emoțională, dinții care se mobilizează sau se pierd trimit la nesiguranța de a-ți ține locul. Tratamentul rămâne medical: igienizare, terapie parodontală, menținere.
Bruxismul este cauzat de stres?
Stresul și anxietatea sunt cei mai frecvenți factori asociați cu bruxismul, alături de tulburările de somn, de anumite obiceiuri și substanțe stimulante și de dezechilibrele de ocluzie. În lectura simbolică, scrâșnitul dinților exprimă o furie reținută. Practic, semnele sunt dinți tociți, sensibilitate, dureri de cap dimineața; analiza ocluziei și o gutieră de noapte protejează dinții, iar gestionarea stresului reduce cauza.
Despre acest articol
Autor: Alina Iolu, consilier pentru dezvoltare personală — seria originală „Cauzele subtile ale îmbolnăvirii dinților” (trei părți, octombrie–noiembrie 2019), unită și actualizată împreună cu echipa Ki Dental Clinic.
Revizuit medical de: Dr. Mihaela Pepel, medic primar stomatologie generală, doctor în științe medicale.
Publicat: 18 octombrie 2019 · Actualizat: octombrie 2026
Disclaimer: material de reflecție și de informare. Interpretările simbolice nu constituie diagnostic sau recomandare medicală și nu înlocuiesc consultul stomatologic. Dacă ai dureri, sângerări sau alte simptome, programează o consultație.
Sursa interpretărilor simbolice: Jacques Martel, Le Grand Dictionnaire des malaises et des maladies (ediția originală, 1998), apărută în limba română sub titlul Marele dicționar al bolilor și afecțiunilor: cauzele subtile ale îmbolnăvirii.
