„Copil fara carii, nu o sa aibă carii in viata de adult!”. Cum este posibila acesta dorința? 

A doua serie de dinti (dinti permanenti), in numar de 32, incepe sa erupa in jurul varstei de 6 ani, procesul incheindu-se de-abia in jurul varstei de 18 ani. Incisivii, caninii, premolariipermanenti inlocuiesc un „predecesor” de lapte, in timp ce molarii apar in spatele dintilor de lapte! Deci atentie mare: deseori se confunda molarul de 6 ani cu un dinte de lapte, iar cariile ce apar frecvent pe acest dinte cu vulnerabilitate crescuta nu sunt bagate in seama de parinti!

Intre 6 si 12 ani are loc asa-numita permutare, adica inlocuirea dintilorde lapte cu dinti permanenti.

Ordinea in care apar dintii definitivivariaza in functie de sex, rasa si particularitati individuale. Atentie la scosul dintilor de lapte cu ata! In afara de faptul ca procedeul este traumatizant pentru copil, pot ramane resturi de radacini care deviaza axul de eruptie al inlocuitorului permanent si acesta „iese stramb”. De aceea este important ca extractia dintilor de lapte sa fie realizata de un medic stomatolog sub protectia unei anestezii locale.

Dintii permanenti isi incep mineralizarea din momentul nasterii, procesul incheindu-se in jurul varstei de 12 ani. Daca in acest interval de timp copilul primeste suplimente de fluor se obtine asa numitul efect cariostatic: acesti dinti nu se vor mai caria.

Cum se administreaza fluorul? Puteti opta pentru una din cele doua metode: 1) generala si 2) locala.
1.

Principalele metode de administrare generala sunt: fluorizarea apei potabile, laptelui, sarii de bucatarie sau administrarea de comprimate cu fluor. Programul complet de administrare a tabletelor cu fluor incepede la nasterea copilului si continua zilnic fara intrerupere pana laviarsta de 12 ani. Daca administrarea se face pe o perioada mai scurta(0-6 ani sau 6 – 12 ani), eficienta metodei scade foarte mult.
2. Administrarea locala a fluorului se poate realiza de catre medicul stomatolog (asa numita fluorizare locala profesionala) sau acasa, de catre copil sau parinti, prin obisnuitele periaje dentare cu paste de dinti fluorurate sau prin clatiri cu solutii fluorurate.

Fluorizarea profesionala se face de 2-3 ori pe an si consta in aplicarea timp de cateva minute a unor geluri sau lacuri pe suprafetele dintilor,aceste produse avand gust si miros placut.

Indiferent de optiunea pentru una din aceste metode de fluorizare,este bine:
– sa cereti sfatul unui medic stomatolog, care in cazul optarii pentru tablete, va recomanda schema de dozare in functie de greutatea copilului;
– sa stiti ce concentratie are fluorul din apa potabila in zona in care locuiti;
– sa nu lasati copiii sub 6 ani sa inghita pasta de dinti, chiar daca aceasta are un gust placut! O cantitate de pasta de marimea unui bob demazare este suficienta pentru periajul copilului.

Luandu-va aceste precautii se evita supradozarile, ce pot duce fie la intoxicatii acute sau cronice (de exemplu, fluoroza dentara).

Dintii de lapte erup la propriu?

Copilul dumneavoastra in varsta de sase luni va trezeste noaptea cu plansetele ce insotesc de obicei eruptia dintilor de lapte? Il puteti ajuta folosind metode simple, nesofisticate…

Sunteti mamica? Felicitari! Trebuie sa stiti ca alaptarea la san, pe langa avantajele cunoscute, presupune si o mobilizare a muschilor buzelor, obrajilor, limbii nou-nascutului, absolut necesara pentru cresterea armonioasa a aparatului dento-maxilar.

Specia umana are 2 serii de dinti: temporari sau de lapte (cate 10 pe fiecare arcada) si permanenti. Eruptia dentara este acel proces prin care dintii migreaza din osul alveolar, strabat gingia si ajung in contact cu dintii de pe arcada opusa. Ordinea si momentul in care apar dintii de lapte este determinata genetic, dar depinde si de multi alti factori: dezvoltarea somatica generala a copilului, hormonii de crestere, aportul de vitamine A, C, D.

In mod normal, eruptia incepe la varsta de 6 luni si se incheie la 2 ani si jumatate in urmatoarea ordine: incisivi, primii molari, canini, molari 2.

ADVERTISING

Eruptia prematura (la 4-5 luni) apare daca greutatea la nastere este mare sau mama este foarte tanara, iar eruptia tardiva apare daca numarul de nasteri al mamei este mare sau daca copilul s-a nascut prematur. O situatie exceptionala, foarte rar intalnita, este prezenta la nastere a unuia sau a mai multor dinti de lapte (dinti natali) sau in prima luna de viata (dinti neonatali).

In jurul varstei de 6 luni copilul incepe sa planga noaptea? Are gingiile rosii si umflate? Ii dau dintii, va va spune pediatrul, e normal! Bine, bine, dar ce puteti face? Cu degetul infasurat intr-o compresa sterila, masati usor gingiile de cateva ori pe zi si lasati copilul sa roada (exista chiar si jucarii special concepute)! Daca fenomenele locale nu dispar si, in plus, apar febra si tulburarile digestive, orice stomatolog va poate prescrie si reteta unei paste care contine substante anestezice locale si antiseptice cu care sa badijonati mucoasa gingivala inflamata (e preferabil sa aveti si acordul pediatrului).

Ati depasit cu bine si aceasta perioada, dar copilul incepe sa-si suga degetul mare in somn.

Cosecintele acestui obicei vicios, in special daca el se prelungeste si dupa varsta de 3 ani, sunt ingustarea arcadei maxilare, bolta palatina adanca si aparitia unei anomalii numite compresie de maxilar. Cauza pentru care copilul suge degetul? Psihologii v-ar spune ca vrea sa evadeze dintr-o realitate ostila intr-una lipsita de constrangeri si obligatii (perioada imediat postnatala). Rezolvarea? Doar „inlocuiti” degetul cu suzeta, iar daca acest obicei vicios continua si dupa varsta de 5 ani, adresati-va medicului ortodont, care va deconditiona sugerea degetului prin aparate dentare.

Periajul dintilor de lapte este bine sa se faca zilnic de catre mama incepand cu varsta de 1 an pana la 3-4 ani, cand copilul poate incepe sa-l efectueze singur.

Nici dintii de lapte nu sunt „scutiti” de carii; o forma speciala de afectare a tuturor incisivilor poate aparea in jurul varstei de 2-3 ani, cand ei incep sa se carieze si sa se distruga rapid (asa numita carie de biberon).

In acest caz, este bine sa consultati un medic stomatolog, deoarece pierderea precoce a dintilor temporari poate avea consecinte nefaste asupra dintilor permanenti:
1) dintii permanenti apar mai devreme si vor fi mai putin rezistenti la carie;
2) se micsoreaza spatiul necesar pentru inlocuitorul permanent, acesta aparand intr-o pozitie anormala ce va necesita eventuala corectare prin aparate ortodontice;
3) se perturba rapoartele de ocluzie (relatiile care se stabilesc intre dintii celor doua arcade: maxilara si mandibulara).

La 5-6 ani copilul nu are nici o carie, dintii de lapte sunt aranjati „ca la soricel”, cu spatii intre incisivi? Sunteti o mamica fericita! Ce fenomene fiziologice sau patologice se desfasoara dupa varsta de 6 ani aflati in articolul de saptamana viitoare.

..

Desi tradiția spune că apariția măselei de minte coincide cu o vârstă a maturității în gândire, nu întotdeauna acest eveniment este un motiv de bucurie!

Măseaua de minte (molarul 3) este ultimul dinte din seria celor permanenți care apare pe arcadele dentare; momentul erupției lui este variabil de la individ la individ, de obicei între 13 și 25 de ani.

Să începem cu situația cea mai fericită, adică aceea când molarul 3 lipsește! Nu este cazul să vă îngrijorați; statisticile spun că mugurele acestui dinte lipsește la aproximativ 20-25 % din populație, situație numită științific anodonție.

Se pare că acest fenomen se înscrie în evoluția filogenetică a rasei umane și a fost observat pentru prima dată la omul de Cro-Magnon. Oamenii de știință anticipează că omul viitorului va avea un număr redus de dinți, maxilare mici și o calotă cranianî foarte mare, iar molarii de minte vor disparea.

Până atunci însă, măseaua de minte ne poate da o mulțime de necazuri. Să vedem care ar putea fi acestea:
1. Cea mai frecventă situație este cea în care molarul 3 nu a străpuns complet gingia, fiind doar pe jumatate ieșit și deseori există dureri în acea zonă, iradiată spre ureche, deschiderea gurii devine un chin, gingia se inflamează și doare la orice atingere.

Toate astea se întamplă de obicei sâmbătă seara sau în sesiune.   E cazul să vă prezentați urgent la stomatolog, deoarece această inflamație se poate complica cu un abces, mult mai dificil de tratat.
2. Pe locul doi ca frecvență sunt cariile molarului de minte. De ce apar atât de des? Din doua motive: acest dinte are o mineralizare deficitară și datorită poziției pe arcadă, este mai puțin acesibil curațării cu periuța(foarte mulți oameni au chiar reflex de vomă la atingerea acestei zone cu periuța de dinți).
3. Măseaua de minte nu a apărut pe arcadă, ci a rămas inclusă în os,fără să străpungă gingia.

Și aici putem avea mai multe situații:
– să nu apară nici o problemă niciodată (incluzie asimptomatica);
– să aibă un ax oblic, împingându-l pe vecinul lui, molarul 2, și provocându-i carii pe rădăcină.
4. Măseaua de minte a străpuns gingia, dar a ieșit într-o poziție anormală: mult înclinat spre obraz sau spre limbă, deoarece acesta pur și simplu nu mai are spațiu pe arcadă. Deși inițial s-a crezut că apariția molarului 3 este responsabilă de „înghesuirea” celorlalți dinți, nu s-a putut demonstra o relație cauză-efect între aceste două fenomene.

Dacă te afli într-una din aceste 4 situații, prezintă-te urgent la stomatolog; el va lua decizia dacă:
– se va extrage acest dinte pentru a preveni apariția complicațiilor (nu vă îngrijorați de varianta asta, se face sub anestezie! )
– se va păstra acest dinte tratându-i caria sau aliniindu-l pe arcadă prin aparate ortodontice.

În acest caz, veți fi instruit despre importanța igienizării acestei zone, cu periuța sau cu mijloace speciale de curățare(dusul bucal).

Programări la tel. 0723 277 878 , pe www.kidental.ro sau Ki Dental Clinic | Facebook