Arhive IGIENA - Ki Dental Clinic

Ideea că „de multe ori nu este suficient să tratezi doar un dinte” subliniază faptul că sănătatea orală este interdependentă și că problemele dentare nu apar izolat. Tratamentul unui singur dinte poate să nu fie suficient pentru a rezolva cauza principală sau pentru a preveni alte complicații. Iată câteva aspecte pe care le putem detalia:

1. Relația dintre dinți

Dinții funcționează împreună ca un sistem integrat. Dacă un dinte este deteriorat, lipsă sau tratat inadecvat, acest lucru poate afecta alinierea, mușcătura și funcționalitatea întregii cavități bucale. De exemplu:

Un dinte lipsă poate duce la migrarea celorlalți dinți, creând spații sau mușcături incorecte.
O carie netratată la un dinte poate afecta țesuturile din jur și chiar nervii dinților vecini.

2. Impactul asupra structurii osoase și gingiilor

Problemele dentare ale unui singur dinte pot cauza inflamații sau infecții care să se extindă la gingii sau osul maxilar. O infecție netratată poate duce la pierderea osoasă sau la afecțiuni parodontale care afectează mai mulți dinți.

3. Importanța abordării integrative

De multe ori, pentru a asigura sănătatea orală pe termen lung, tratamentul trebuie să fie holistic:

Verificarea mușcăturii generale și a alinierii dinților.
Corectarea problemelor asociate, cum ar fi bruxismul, care poate afecta mai mulți dinți.
Monitorizarea sănătății gingiilor și a țesuturilor de susținere.

4. Prevenirea problemelor viitoare

Tratarea doar a unui dinte poate duce la recidivă sau la complicații. De exemplu:

Refacerea unei carii fără identificarea cauzei (cum ar fi o igienă deficitară) poate însemna că alte carii vor apărea ulterior.
Ignorarea unui dinte afectat poate duce la suprasolicitarea altor dinți, crescând riscul de fracturi sau uzură excesivă.

Concluzie

Abordarea holistică în stomatologie implică analiza întregii cavități bucale pentru a identifica toate problemele și a preveni complicațiile. De aceea, este important ca pacientul și medicul să colaboreze pentru un plan de tratament complet și personalizat. Sănătatea orală nu este despre tratarea izolată a problemelor, ci despre menținerea unui echilibru între toți factorii implicați!

TRATEZI DOAR UN DINTE ?

💎 KI DENTAL – locul în care zâmbetele devin mai frumoase și pacienții devin parte din familie! 👩‍⚕️👨‍⚕️

𝗦𝗼𝗹𝗶𝗰𝗶𝘁𝗮̆ 𝗼 𝗽𝗿𝗼𝗴𝗿𝗮𝗺𝗮𝗿𝗲

0723 277 878

www.kidental.ro

Ortodontul cel rău recomanda:

Dorința de a avea dinți drepți se pare că o aveau și egiptenii ! Unele mumii prezentau fire provenite din intestine de animale înfășurate în jurul dinților cu scopul de a-i îndrepta
Bracket-urile au fost inventate acum 300 de ani de Pierre Fauchard iar acum 200 de ani Edward Angle le perfecționa forma , ele fiind confecționate inițial din aur de 14 sau 18 karate
Arcul ortodontic a fost inventat de inginerii de la NASA în 1959, dintr-un aliaj de nichel titan subțire și extrem de flexibil care își păstrează forma după ce a fost îndoit, similar cu cel folosit la fabricarea rachetelor spațiale
Tratamentul ortodontic nu este doar pentru îndreptarea dinților, el nu este doar o investiție cosmetică,ci vă reglează ocluzia , adică modul în care se ating dinții, cu îmbunătățirea masticației, respirației și igienizării
Copiii ar trebui să primească primul consult ortodontic în jurul vărstei de 7 ani. Având șansa de a primi un tratament ortodontic interceptiv îi va scuti poate de a purta bracket-uri mai târziu
Aparatele ortodontice nu sunt doar pentru copii și adolescenți dar și pentru părinți și chiar bunici ca și parte a unui plan de tratament complex de reabilitare orală sau pur și simplu pentru că își doresc beneficiile unei ocluzii corecte și a unui zâmbet mai drept
În caz că v-ați întrebat vreodată de ce durează atât de mult tratamentul ortodontic răspusul este: răbdarea și forțele controlate în timp fac minuni…. adică deplasează dinții în direcția dorită fără a le afecta nutriția și vitalitatea
Nu credeți în mituri, le demolăm: poți face sport, poți cânta în continuare la flaut, bracket-urile metalice nu declanșează detectoarele de metale și nu inteferează cu semnalele radio și te poți săruta cu persoana iubită chiar dacă și aceasta/acesta poartă bracket-uri….numai vești bune…cu excepția poate a faptului că nu mai poți mânca popcorn la film…
Și da, nu ești singur… nu ai nici un motiv să te simți stingher, milioane de oameni „are in your shoes”. Și, bineînțeles: Ki Dental Clinic este cu voi!

Puneți întâlnirea cu dentistul pe „to do list”

Dacă v-ați gândit să nu mai mergeți la dentist în următorii 5, 10 sau 20 de ani din cauza costului, timpului limiat sau a fricii , luați în considerare și dezavantajele acestei decizii. Prețul pe care s-ar putea să-l plătiți este foarte probabil să fie mult mai mare, atât financiar cât și emoțional…

În mod tradițional, deși nejustificat, întâlnirea cu dentistul nu e una pe care să o așteptați cu nerăbdare.

Dacă v-ați întrebat vreodată care e rostul verificărilor de două ori pe an la dentist, avem câteva informații la care merită să vă gândiți…

-detectarea timpurie a cancerului de mucoasa bucală. Detectarea acestuia în stadiile inițiale nu este posibilă decât cu ajutorul stomatologului, deoarece boala este asimptomatica…adica nu doare…. iar când începe să doara este deja târziu….Examenul clinic evidentiază într-o lumina specială țesuturile anormale cauzate de tumori, durează doar 2 minute, este complet lipsit de durere și vă salvează viața. Vi se pare că merită ?

-se întâmplă chiar și celor mai conștiincioși pacienți , mă refer la cei ce își spală dinții de – trei ori pe zi și mai dau și cu ața… și cu dușul bucal…și clătesc și cu apă de gură..(da, așa ceva există…. ). Sunt zone pe suprafețele dinților care sunt mai greu accesibile , placa bacteriană se acumulează , se soldifică transformându-se în tartru, imposibil de îndepărtat fără ajutor profesional.

–cariile în stadiile incipiente rareori sunt dureroase, dar dacă sunt detectate la un control, ele pot fi oprite în evoluție și chiar remineralizate…

–gingivita și parodontita în stadiile incipiente pot fi afecțiuni reversibile, mai ales că trăim în epoca tratmentului parodontal asistat de laser. Formele mai severe de îmbolnăvire parodontală nu doar că necesită tratamente complexe, cu costuri pe masură, dar uneori poate fi prea tarziu pentru a mai salva dinții…. E bine să veniți la un control chiar dacă aveți o banală sangerare a gingiilor, înainte ca lucrurile să scape de sub control.

-ajungem și la obiceiurile nesănătoase... Cum ar fi fumatul, scrișnitul dinților, roaderea unghiilor, spălatul pe dinți prea agresiv… Să fiți informați despre potențialul distructiv al acestor „stiluri de viață” asupra dinților și articulațiilor temporo-mandibulare vă va determina, poate, să luați în considerare să renunțați la ele.

-sănătatea gurii este o condiție a stării de „wellness”. O igiena deficitară a dinților poate fi una din cauzele diabetului, bolilor cardiovasculare, osteoporozei , bolii Alzheimer… Un stomatolog experimentat va avea o înțelegere profundă asupra modului în care sănătatea orală vă afectează restul corpului.

-dacă nu dormiți bine noaptea, dentistul vă poate ajuta să aflați dacă suferiți de apnee obstructivă de somn, sau spus pe românește „oprirea respirației în timpul somnului”. Dacă diagnosticul se confirmă, purtarea în timpul nopții a unei gutiere speciale poate ajuta să mențină deschise căile respiratorii și să elimine sforăitul.

–fiți un bun exemplu pentru copiii dumneavoastră. Neintenționat, părinții pot transmite anxietățile lor copiilor, iar dacă arătați o atitudine negativă în ceea ce privește vizita la dentist copiii vor reacționa în același mod. Făcând din vizitele regulate la dentist o rutină, veți crea pentru copii bune obiceiuri pe care le vor păstra pentru toată viața..

-nu în ultimul rând controalele periodice vă ajută să construiți o bună relație cu medicul stomatolog, să împărtășiți cu ea (sau cu el) așteptările pe care le aveți de la tratament, fricile, angoasele… la urma urmei o comunicare bună stă la baza oricărei relații…

Toate aceste avanataje ar trebui să vă facă să sariți de pe canapea în clipa asta și să vă programați...

Tel. 0723 277 878 sau pe www.kidental.ro

Ki Dental Clinic este cu voi…..

ALEGEREA PASTEI DE DINȚI, O DECIZIE INFORMATĂ

E ușor să fim confuzați de varietatea mare de paste de dinți din rafturile supermarket-urilor…

V-ați întrebat dacă pasta de dinți de tip „whitening” este cea mai bună modalitate de a vă albi dinții?

Cât de abrazive sunt pastele de dinți ?

Dacă v-ați dus vreodată mașina la lustruit, odată cu zgârieturile procesul de lustruire îndepărtează un strat fin de vopsea. Exact așa acționează pastele de dinți pentru „albire”: îndepărtează un strat de smalț odată cu petele de pe dinți. Cu cât produsul e mai abrazaiv și e folosit pe o perioadă mai lungă de timp, cu atât șansa de a „jupui” efectiv smalțul și de a lăsa descoperită dentina e mai mare…

Ceea ce este mai rău este că smațul nu se mai reface. Odată ce s-a dus, s-a dus…

Iar dacă aveți fațete sau coroane de ceramică pe dinți…la fel ca unele deserturi pe care vi le face mama, ele sunt glazurate în procesul lor de fabricare tocmai pentru a nu se păta în timp. Dacă abrazați această glazură , suprafețele lor devin poroase, se pătează, și veți avea nevoie de o pastă din ce în ce mai abrazivă pentru a îndepărta petele. La mare modă în industria de beauty și igienă este cărbunele activat… dar puteți să uitați de pasta de dinți cu cărbune când o veți vedea în tabelul de mai jos…

FDA a dezvoltat un ghid RDA (Relative Dentin Abrasivity) pentru a clasifica pastele de dinți din punctul de vedere al abrazivității

Am selectat din el câteva denumiri comerciale care se regăsesc pe piața românească. Veți observa că RDA variază de la 7 (bicarbonatul de sodiu) la 260…..

Ki Dental Clinic vă recomandă să alegeți o pastă cu un RDA care să nu depășească 80.

Dacă pe pasta pe care o folositi nu e specificat RDA, ar trebui să suspectați că vă dați cu șmirghelul pe dinți în fiecare zi…

Dacă totuși vă doriți dinți mai albi, întrebați specialiștii Ki Dental Clinic despre tratamentele de albire… vă vor recomanda opțiunea cea mai adaptată situației dvs…

Ki Dental Clinic este cu voi…..

Tel.0723 277 878 www.kidental.ro

Estetica dentară sau arta compoziției dentare= visagism

Vi s-a întâmplat vreodată să vă uitați la dinții unei persoane care a fost tratată cu coroane și/sau fațete și să aveți senzația că dinții nu armonizează cu forma feței și cu personalitatea ei (sau lui)?

Originea acestei dizarmonii stă în lipsa unei viziuni holistice în conceperea planului de tratament …

Iată traducerea unui articol apărut în Quintessence of Dental Technology, autor Dr. Braulio Paolucci , care aruncă lumină asupra subiectului:

“Evoluția accelerată a materialelor și tehnicilor în medicina dentară a făcut să crească calitatea estetică a restaurarilor prin coroane și fațete, însă ca rezultatul final să împlinească așteptările pacientului trebuie să existe o armonie între design-ul dinților și personalitatea pacientului.

Aici intervine conceptul de visagism, care ajută medicii dentiști nu doar să creeze restaurari “frumoase”, ci să creeze în egală măsură o imagine în armonie cu identitatea pacientului , imagine ce influențează emoțiile, comportamentul, și stima de sine.

Visagismul implică crearea unei imagini customizate care exprimă identitatea unei persoane. Metoda folosită pentru aplicarea acestui concept folosește o asociere între principiile limbajului artistic vizual și discipline ca fiziologia, neurobiologia, antropologia și sociologia.

Prin visagism devine posibil ca prin aspectul zâmbetului, forma și aranjamentul dinților să se evidențieze anumite trăsături ale personalitații și anumite emoții. Medicii dentiști pot “desena” un zâmbet care este armonizat cu aspectul fizic al pacientului și personalitatea acestuia, pentru a obține armonie psiho-dento-facială sau “zâmbet frumos”.

Carl Jung a fost cel care a introdus conceptul de “simbol arhetipal”: simboluri și imagini utilizate cu același înteles de toate culturile și civilizațiile din toate timpurile. Cele mai simple arhetipuri sunt figurile geometrice: pătratul, triunghiul, cercul, lemniscata (forma 8), culorile primare și secundare. Aceste elemente vizuale : linii, forme, culori reprezintă un limbaj universal, indiferent de cultura, rasa sau educația unui individ.

Deși nu este pe deplin înteles cum recunoaște creierul simbolurile arhetipale și cum sunt ele procesate, totuși s-a putut stabili că nu doar sistemul limbic este responasabil pentru generarea emoțiilor; și zone din talamusul vizual pot recunoaște arhetipurile ce declanșează sistemele generatoare de emoții. Așa se explică de ce o imagine întotdeauna declansează un răspuns emoțional. Când un individ observă o imagine, creierul emoțional o percepe ca pe o combinație de linii, forme, culori cu înțelesuri specifice. Doar după ce e stimulat cortexul vizual imaginea este observată ca un concept întreg.

Atunci când sunt modificate formele și aranjamentul dinților pe arcadă utilizând conceptul de visagism, apare imediat o reacție emoțională pozitivă a pacientului, care poate fi însoțită de modificări comportamentale , posturale și de vorbire.

În acord cu Hipocrate, personalitatea unui individ este o combinație unică a patru categorii temperamentale: coleric (sau puternic), sangvin (sau dinamic), melancolic (sau senzitiv) și flegmatic (sau pacifist), una sau doua dintre acestea fiind dominante în relație cu celelalte.

Integrând teoria simbolurilor arhetipale cu elemente vizuale artistice, Hallawell a atribuit semnificații liniilor, unghiurilor, formelor și culorilor obiectelor.

Forma feței în relație cu cele patru categorii temperamentale poate fi descrisă astfel:

coleric/puternic: fața are forma rectangulară, cu unghiuri bine definite, linii verticale și orizontale în jurul frunții și gurii, ochii înfundați în orbite. Aceștia sunt oameni cu calități de leadership, deciși, îndrăzneți și curajoși.
sangvin/dinamic: fața este unghiulară, cu linii deviate în jurul ochilor și frunții, nasul proeminent și gura largă. Sunt indivizi activi, comunicativi și extrovertiți.
melancolic/senzitiv: ochii sunt apropiați, fața este ovală cu trăsături rotunde sau formată din linii fine. Personalitatea este caracterizată de blândețe și capacitate de conștientizare, gândire abstractă.
flegmatic/pacifist: fața este rotundă sau pătrată, buza inferioară este proeminentă, pleoapele sunt grele. Această categorie de indivizi sunt blânzi, discreți și diplomați.

Visagismul în medicina dentară

Formele dinților anteriori (incisivi și canini) sunt definite de o zonă care reflectă lumina direct în față, respectiv zona cuprinsă între crestele de smalț mezială, distală, cervicală si incizală.

Atunci când observăm dinții anteriori, trebuiesc luate în considerare mai multe linii de referință, cum sunt cele care unesc zeniturile gingivale, ambrazurile incizale, papilele și planul incizal. Aceste linii sunt simboluri arhetipale, adică variații specifice în compoziția lor vor declanșa emoții variabile la observatori. Medicii dentiști trebuie să înțeleagă mesajul emoțional din spatele oricărui smile design, și acest aspect trebuie discutat cu pacientul înainte de a începe tratamentul.”

MEMBRANA A-PRF , MEMBRANA MINUNE A STOMATOLOGIEI REGENERATIVE

Avem în interiorul corpului nostru tot ceea ce este necesar pentru a ne vindeca: tăieturile se închid, oasele fracturate se sudează și se vindecă. Asta pentru că în interiorul săngelui nostru se găsesc mici molecule, într-o formă diluată, care sunt responsabile pentru reparația țesuturilor

Se vorbește din ce în ce mai mult de stomatologia regenerativă. Dar ce este aceasta ? O grupare de terapii utilizate în stomatologie bazate pe înțelegerea biologiei celulare și moleculare, al căror scop este să regenereze țesuturile osoase, parodontale și dentare.

Una dintre aceste terapii este și terapia cu A-PRF – advanced platelet rich fibrin – cu beneficii majore pentru chirurgia stomatologică.

Utilizarea concentratelor trombocitare în medicină are o lungă istorie, ca sursă autologă de factori de creștere. Prima generație de concentrate trombocitare ,PRP, (platelet rich plasma) a fost utilizată încă de acum 30 de ani, însă în ultimii 10 ani, PRF (platelet rich fibrin) a fost folosit într-o mare varietate de proceduri medicale datorită lipsei de factori anticoagulanți, lipsă ce favorizează formarea cheagului de fibrină și vindecarea mai rapidă a rănilor. Mai recent, noua formulă de PRF lichid permite combinarea cu biomateriale osoase, crescând stabilitatea particulelor, angiogeneza și integrarea tisulară.

Îmbunătățirea regenerării în corpul uman prin folosirea sângelui pacientului este un concept revoluționar în stomatologie. Se recolteaza cateva eprubete cu sange, la fel ca atunci cand mergem la medic pentru analize. Eprubetele sunt centrifugate, iar componentele sangelui se separa.

Cheagul de fibrină cu concentrat de trombocite , obținut în urma centrifugării sângelui propriu al pacientului, este un material de grefare de consistență gelatinoasă. El ajută la crearea unui efect de barieră naturală la nivelul osului după o intervenție chirurgicală, fie că este vorba de o extracție, de sinus lift , de o regenerare parodontală sau de un implant.

Prin centrigurea sângelui pacientului, recoltat în ședința intervenției chirurgicale se obține o separare în trei straturi: superior plasma acelulară, mediu cheagul de fibrină bogat în trombocite și inferior celulele roșii.

Conține toate elementele necesare în vindecare, în special factori de crestere ca: TGF beta (transforming growth factor beta), PDGF (Platelet derived growth factor), VEGF (Vascular endotelial growth factor).

Cheagul de fibrină obținut poate fi utilizat în 3 forme: membrane, dopuri si coaguli.

Tehnica A-PRF este o metodă revoluționară cu aplicabilitate în domeniul chirurgiei dento-alveolare, scopul ei fiind optimizarea procesului de vindecare.Factorii de creștere sunt esențiali pentru vindecarea oricărei răni și ei încep să fie eliberați în primele zile de la intervenția chirurgicală, accelerând foarte mult procesul de vindecare. Cum pot fi ei activați? Acești factori sunt eliberați de plachetele sangvine și celulele albe din sânge, dar au nevoie de condiții speciale pentru a se activa. Noul protocol A-PRF , bazat pe conceptul de centrifugare la viteze reduse a sângelui este cel mai avansat protocol care oferă aceste condiții speciale pentru eliberarea factorilor de creștere din trombocite. Scopul este unul singur: acela de a se obține noi vase de sânge (vase de neoformație). Acest concentrat de sânge care este A-PRF-ul are o compoziție favorabilă pentru declanșarea lanțului de evenimente denumit „cascada de vindecare”: citokine cu eliberare lentă, fibrină, proteine din monocite, granulocite și plasmă, eliberare pe termen lung de BMP-2 autolog (bone morphogenetic protein).

Membranele A-PRF își găsesc aplicabilitatea în aproape orice intervenție de chirurgie orală

în inserarea de implanturi dentare pentru a îmbunătăți fixarea și integrarea acestora
la intervențiile de sinus lift extern unde protejează membrana sinusală și favorizează integrarea grefei osoase
la intervențiile de regenerare parodontală, prin stimularea angiogenezei, membranele A-PRF au capacitatea de a stimula refacerea gingiei și osului.
în procedurile de adiție și reconstrucție osoasă membranele A-PRF cresc capacitatea de integrare a grefelor osoase
la extracțiile atraumatice, membranele A-PRF protejează și sigilează alveola și grăbește vindecarea

Avantajele tehnologiei A-PRF

membrana A-PRF este un material natural, propriu pacientului
nu exista manifestari alergice
procedura de obținere a membranelor este simplă și rapidă
pentru pacient, disconfortul și edemul postoperator este mult redus
-impul de vindecare este mult scurtat.

Medicul stomatolog îți prelungește viața pentru că sănătatea gurii are un rol important în sănătatea generală și influențează calitatea vieții. Cercetările actuale arată că nu putem avea un corp sănătos fără o gură sănătoasă.

Dar ce este sănătatea orală? Organizația Mondială a Sănătății o definește ca absența durerii și absența îmbolnăvirilor orale care limitează capacitatea unui individ de a mesteca, mușca, zâmbi, vorbi și de a avea o bunăstare psiho-socială.

Să luăm un singur exemplu de îmbolnăvire: boala parodontală (sau popular parodontoza).

8 din 10 adulți în vârstă de peste 35 de ani au o formă de îmbolnăvire parodontală, și este cauza cea mai comună de pierdere a dinților la adulți. Ea tinde să rămână nediagnosticată deoarece ea nu produce durere sau discomfort exagerat. Totuși cum o recunoaștem?

Semnele bolii parontale: respirație urât mirositoare persistentă, gingii roșii, umflate sau sensibile, sângerarea gingiilor la periaj, folosirea aței dentare sau masticația alimentelor mai dure, durere la amsticație, mobilitatea dinților sau dinți care par să se distanțeze, gingii retrase care fac ca dinții să apară mai lungi, prezența puroiului între dinți și gingii, modificarea modului în care se ating dinții atunci când mușcați.

Există multe cercetări care arată că bacteriile care se găsesc sub gingii pot ajunge în întregul corp prin vasele de sânge și să producă atac vascular cerebral, diabet, Alzheimer, anumite forme de cancer, artrită… și lista continuă.

1.Creșterea riscului de moarte prematură

Îmbolnăvirea parodontală ce a condus la pierderea unuia sau mai multor molari la adultul tânăr este un marker de risc pentru moartea prematură. Deoarece această formă de îmbolnăvire indică prezența inflamației cronice, a infecției și/sau o slăbiciune imunitară, trebuie să existe o conexiune între prezența pe termen lung a bacteriilor intraorale și îmbolnăvirile sistemice cu risc letal ( cancere, boli ale sistemului circulator și digestiv).

Cercetătorii au descoperit că persoanele afectate de boala parodontală sunt de două ori mai susceptibile de a dezvolta o îmbolnăvire a inimii
Pacienții cu îmbolnăvire parodontală sunt de două ori mai susceptibili să moară de inimă și de trei ori mai predispuși să moară din cauza unui atac vascular cerebral.

Speciile de bacterii care se găsesc sub gingiile bolnave s-au descoperit și în depozitele de aterom ale pacienților cu ateroscleroză; aceste depozite îngustează arterele sau se desprind și le astupă total, producând astfel infarct de miocard sau atac vascular cerebral. Această asociere între boala parodontală și îmbolnăvirea inimii se datorează prezenței constante a bacteriilor și a inflamației gingiilor. Este posibil ca bacteriile să medieze un răspuns inflamator, provocând scăderea fluxului sangvin prin vasele de sânge și creșterea riscului de formare a cheagurilor.

4.Bărbații cu îmbolnăvire parodontală au o probabilitate mai mare cu 49% de a avea cancer renal, cu 54% de a avea cancer pancreatic

S-a observat o asociere între îmbolnăvirea parodontală și riscul de cancer pancreatic, asociere independentă de alți factori de risc suspectați în această afecțiune malignă. Cu cât îmbolnăvirea parodontală este mai severă, cu atât riscul este mai mare.

5. Un procent de 93% din pacienții cu îmbolnăvire parodontală au risc crescut de a face diabet

Prezența bacteriilor periculoase declanșează mediatorii inflamației (citokine), activând procesul inflamator care rezultă în creșterea nivelului de zahăr în sânge.
Tratamentul bolii parodontale la pesoanele cu diabet scade nivelul de hemoglobină glicată.
Boala parodontală face ca persoanele cu diabet să își controleze mai greu nivelul zahărului din sânge. Într-o formă avansată, boala parodontală contribuie la creșterea perioadelor de timp când corpul funcționează cu nivel mai crescut al glocemiei, ceea ce crește riscul diabeticilor pentru complicații.

Doar 1 din 7 femei însărcinate diagnosticate cu bola parodontală nasc copii cu greutate normală.

Femeile însărcinate care au îmbolnăvire parodntală au risc crescut de a naște prematur și/sau de a naște un copil cu greutate mică, de aceea noile recomandări ale Asociatei Americane de Parodontologie includ pentru viitoarele mame o cât mai bună menținere a sănătății parodontale și igienizări profesionale pe durata sarcinii.

Parodontita cronică netratată timp de 10 ani este asociată cu creșterea de 1,7 ori a riscului de a face boala Alzheimer

Bacteriile de tipul spirochetelor prezente în pungile parodontale pot călători, prin vasele de sânge, din gură către creier unde pot provoca o degenerare a țesutului cerebral similară cu cea din boala Alzheimer.
Deși toate acestea pot suna foarte grav, sunt și vești bune care însoțesc aceste statistici. Dacă sănătatea gurii tale nu e bună, dar apelezi la ajutorul profesioniștilor pentru a o redobindi, inflamația poate fi eliminată și odată cu ea riscul pentru bolile întregului corp. Dacă deja ai o boală sistemică și îți îmunătățești sănătatea orală, simptomele pot fi ameliorate.

Cunoscând aceste lucruri, abordarea tratamentelor stomatologice de către medicii Ki Dental Clinic este una holistică, pacientul fiind privit ca un întreg, și nu doar ca o gură ce trebuie „reparată”.
Medicina dentară este o specialitate în continuă schimbare.
Medicii dentiști sunt provocați să își ajute pacienții să obțină sănătatea globală. Suntem pregătiți pentru această provocare.

Bibliografie

https://www.efp.org/publications/EFP_Dossier_on_Periodontal_Disease_2018.pdf
http://www.perio.org/consumer/gum-disease-and-diabetes.htm
https://www.perio.org/consumer/gum-disease-symptoms.htm
https://www.perio.org/consumer/gum-disease-and-heart-disease
https://academic.oup.com/jnci/article/99/2/171/2522173
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/25342350
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/16881798
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC3217279/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5547465/
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pubmed/17559634

Bauturi acide ??? Consumul de sucuri îndulcite și acidulate, sucuri acidulate dietetice ,sucuri de fructe și băuturi energizante și „sportive” a crescut foarte mult în ultimii ani, consumatorii fiind copii, adolescenți și adulți.

Acest consum a condus implicit la creșterea prevalenței eroziunii dentare: o dizolvare ireversibilă a smalțului și dentinei fără implicare bacteriană. În afară de consecințele estetice, eroziunea dinților duce la expunerea dentinei, apariția hipersensibilității și posibil pierderea dinților. Studiile sugerează că 34% dintre copii și adolescenți au eroziune dentară!

Cum erodează băuturile acide dinții?

Toate băuturile comercializate au acizi adăugați în compoziție, acizi care pe de o parte compun aroma băuturii participând la gustul distinctiv, iar pe de altă parte contrabalansează gustul dulce al zahărului adăugat.

Acidul fosforic este adăugat la băuturile de tip cola pentru a da gust acrișor, pentru a reduce multiplicarea bacteriilor și a crește perioada de conservare.
Acidul citric, care apare și în mod natural în sucurile de citrice, este adăugat ca aromatizant și conservant.
Acidul malic îl găsim în mere, pere și cireșe și adăugat artificial în băuturile necarbogazoase de tipul sucurilor vitaminizate, băuturilor sportive și celor de tip ice-tea pentru îmbunătațirea aromei și intensificarea gustului. Toți acești acizi dau băuturilor un gust inconfundabil dulce/acrișor.

Smalțul dinților este compus în cea mai mare parte din calciu, și acizii îl vor dizolva la fel cum detartrantul dizolvă depunerile de săruri de pereții fierbatorului de apă…. Ați încercat să vă atingeți dinții după ce ați băut o băutură acidulată? Sunt aspri, pentru că acizii au demineralizat instantaneu smalțul.

Potențialul eroziv al unei băuturi este determinat în principal de ph-ul acesteia, o masură a acidității sau alcalinității unei soluții, sau cum ar spune chimiștii, o măsură a concentrației ionilor de hidrogen într-o soluție. Pe scurt: pH mic (sub 7)= soluție acidă, pH mare (peste 7)=soluție alcalină.

Și acum o scurtă trecere în revistă: plecăm de la doua puncte de referință: acidul de baterie (pH 1) și apa de robinet (pH 7). Cu cât pH-ul este mai mic, cu atât băutura este mai nocivă . Când ph-ul unei băuturi scade sub 4.0, ea poate provoca dizolvarea smalțului.

Acid de baterie     1.0 ( nu este o băutură, este doar un termen de referință!)
Suc de lămâie      2.25
Coca cola 2.37
Pepsi 2.39
Cafea 2.4-3.3
Fanta orange        2.82
Dr Pepper              2.88
Coca cola diet 3.10
Sprite 3.14
7Up 3.5
Ceai negru             4.2
Lapte de cocos 6.1-7.00
Lapte condensat 6.33
Lapte de vacă 6.4-6.8
Apă potabilă 7.00

Ce e de făcut?

Reduceți frecvența consumului: ocazional, nu zilnic!
Nu sorbiți timp îndelungat, și nu țineți lichidul în gură, deoarece crește durata expunerii dinților la acizi. Folosiți un pai!
Beți apă sau lapte, sau clătiți-vă gura cu apă după consumul băuturilor acide.
Evitați să spălați dinții în prima oră după consumul băuturilor acide.
Mestecați gumă ,deoarece prin stimularea secreției salivare, contribuie la neutralizarea acidității.

–http://www.ada.org/en/member-center/oral-health-topics/dental-erosion

-J Am Dent Assoc. 2016 Apr; 147(4):255-263. The pH of beverages available to the American consumer . Avanija Reddy, DMD, MPH & colab.

-Nutr Res 2008; 28(5):299-303. Acidic beverages increase the risk of in vitro tooth erosion. Leslie A. Ehlen & colab.

Frica de dentist este normala sau ne rasfatam? Noi toţi trăim anxietatea în anumite situaţii, din multe puncte de vedere, aceasta fiind o emoţie firească, o reacţie sănătoasă la stimulii externi. Cu toţii suntem mai mult sau mai puţin anxioşi în faţa unor situaţii ce presupun un anumit risc sau un posibil pericol, când dăm un examen, când trebuie să vorbim în faţa unui public, când aşteptăm veşti despre ceva ce ne interesează, când se întâmplă să întârziem undeva şi în multe alte cazuri. În mod evident, cum nu este prea plăcut să experimentezi o emoţie precum anxietatea, vom căuta să o ocolim, acţionând în aşa fel încât să evităm orice risc: cei mai anxioşi se vor pregăti cât pot mai bine pentru examene, îşi vor pregăti discursul, vor face totul pentru a ajunge din timp în locul propus. Ei vor încerca să prevină riscul de a pierde controlul asupra situaţiei. Dar cum procedăm în cazul anxietăţii dentare?

Anxietatea este un semnal că “nu putem face faţă unei solicitări, că ceva nu este în regulă, fie în privinţa propriei persoane, fie în privinţa relaţiilor cu cei din jur” si are drept scop, protecţia. Întrucât ne este teamă că diverse lucruri care ne-ar afecta negativ s-ar putea întâmpla, apare anxietatea, cu scopul de a ne proteja de pericolele care ne ameninţă existenţa şi propriile valori, însă această protecţie poate depăşi proporţiile realităţii.

Anxietatea devine evidentă atunci când, fără niciun motiv aparent, persoana începe să treacă printr-o suită de manifestări cum ar fi creşterea pulsului, dificultăţi respiratorii, teamă şi emoţii ieşite din comun, pierderea controlului, dureri în piept, transpiraţie excesivă şi gândire neclară.

Anxietatea dentară

Prin prisma celor de mai sus, putem defini anxietatea dentară ca o reacţie la un pericol necunoscut. Foarte mulţi dintre noi trăim această anxietate în momentul în care nu ştim la ce să ne aşteptăm atunci când mergem într-o clinică dentară pentru prima dată sau avem nevoie de un tratament stomatologic.

La majoritatea oamenilor, anxietatea îşi face apariţia în urma unei dificultăţi care a provocat mari tensiuni interioare. Putem identifica mai mulţi factori declanşatori ai anxietăţii dentare:

experienţele anterioare neplăcute, mai ales în copilărie – durere, forţare, traumatism;
inferenţele arbitrare – concluzii trase fără a avea argumente relevante, pe baza experienţelor sau povestirilor neplăcute ale altor persoane;
suprageneralizarea – formarea unei convingeri cu caracter absolutist negativ pornind de la un eveniment negativ, izolat, trăit sau povestit;
abstragerea selectivă – desprinderea unei concluzii negative, ignorându-se celelalte informaţii şi contextul general;
influenţele celor apropiaţi în ce priveşte atitudinea acestora faţă de intervenţiile dentare;
frica de aprecierile medicului privind starea de igienă bucală necorespunzătoare;
frica faţă de instrumentarul folosit de medicul stomatolog;
frica de durerea fizică;
frica de medicul stomatolog, mai ales când acesta nu manifestă empatie;
ruşinea că persoana nu poate face faţă unei intervenţii stomatologice, din cauza fricii.

Cum putem anihila anxietatea dentară

Anxietatea dentară are ca rezultat evitarea tratamentelor stomatologice, acest fapt generand o sănătate orală precară şi în consecinţă o deteriorare a sănătăţii întregului organism, o calitate redusă a vieţii şi probleme în plan psihosocial.

Atunci când dantura noastră are nevoie de îngrijire, iar anxietatea dentară este manifestă, este nevoie să analizăm obiectiv toate informaţiile disponibile şi să vedem dacă aceste date se potrivesc cu convingerile pe care le avem sau dacă nu cumva, aceste convingeri ar trebui să le schimbăm. Astfel:

Întotdeauna există şi un alt punct de vedere, întrucât gândirea are capacitatea de a organiza acelaşi univers în moduri foarte diferite.
Evenimentele nu ne provoacă sentimente, ele în sine nu sunt responsabile pentru ceea ce simţim, mai degrabă interpretarea pe care o dăm evenimentelor şi felul în care reacţionăm în faţa lor determină în cele din urmă, impactul pe care acestea îl au asupra stării noastre.

Anxietatea dentară nu se manifestă dacă:

ne informăm corect chiar de la medicul dentist despre modul cum pot fi tratate problemele noastre dentare, despre materialele şi instrumentele folosite;
păstrăm o igienă dentară corespunzătoare;
efectuăm vizite periodice la clinica dentară pentru control stomatologic;
începem efectuarea controalelor stomatologice de la vârste cât mai mici;
dorim să ne menţinem o sănătate optimă şi acordăm atenţie semnalelor transmise de corp;
ne educăm copiii în vederea conştientizării importanţei îngrijirii dentare.

Alina Iolu – Consilier pentru dezvoltare personala.

Bibliografie:

BRIERS, S. (2015). Terapia cognitiv comportamentală: cum să-ţi îmbunătăţeşti gândirea şi viaţa prin TCC, Bucureşti: Editura All.
CIOARA, C-M. (2009). Biasarea atenţiei în anxietate. Cluj-Napoca: Editura ASCR.
DISPENZA, J. (2012). Antrenează-ţi creierul!. Strategii şi tehnici de transformare mentală. Bucureşti: Curtea Veche Publishing.
TULBURE, B.T. (2011). Anxietatea: procesări informaţionale şi evaluarea lor. Cluj-Napoca: Editura ASCR.

http://www.dentalfearcentral.org/fears/

Visagism , arta în stomatologie sau care este zâmbetul potrivit pentru tine.Vi s-a întâmplat vreodată să vă uitați la dinții unei persoane care a fost tratată cu coroane și/sau fațete și să aveți senzația că dinții nu armonizează cu forma feței și cu personalitatea ei (sau lui)?